Cum sărbătoresc românii Paştele? Cele mai interesante tradiţii din toată ţara
Ştiţi cum este, câte bordeie, atâtea obiceie. Poate că nu este chiar aşa, însă, pentru fiecare zonă a ţării avem câteva tradiţii foarte interesante. Unele tradiţii spun că primul ou ciocnit în ziua de Paşte ar trebui să fie mâncat de către toţi membrii familiei, în acest fel aceştia vor fi întotdeauna împreună. Altele zic că, dacă ai ciocnit un ou cu două gălbenuşuri în prima zi de Paşte, ar fi cazul să te pregăteşti de nuntă.
Fiecare zonă are tradiţiile sale. Iar noi vă prezentăm cele mai interesante dintre ele. Sunteţi pregătiţi?
Moldova
Spală-te bine pe faţă.În mai multe sate din Moldova, tradiţia vorbeşte despre faptul că toată lumea ar trebui să se spele pe fată cu apa dintr-un vas în care au fost puse flori, bani şi un ou roşu. Obiceiul spune că, astfel, oamenii vor fi rumeni, precum oul roşu, bogaţi de la banul din vas şi sănătoşi, precum florile puse în apă. Acelaşi obicei spune şi că cel care se spală ultimul cu apa din vas va fi şi cel care va lua banii din el.
Ouăle nu sunt doar roşii.În Moldova, oamenii ciocnesc ouăle încondeiate doar cap cu capîn prima zi de Paşte. Şi abia din a doua zi au voie să le ciocnesc şi dos cu dos. De asemenea, în unele sate din această zonă se spune că dacă spargi oul, vei fi voinic tot anul. Iar o altă tradiţie moldovenească vorbeşte despre faptul că odată mâncat oul, cojile acestuia trebuie să fie aruncate neapărat pe drum.
Ţara Moţilor
Să fie şi petrecere.În multe sate moldoveneşti, tinerii trebuie să ia toaca din biserică şi să o ducă în cimitir, unde trebuie să o păzească. Dacă aceasta e furată, trebuie să dea o petrecere în cinstea hoţilor. Dacă, însă, au reuşit să păzească toaca, hoţii sunt cei care trebuie să plătească pentru ospăţ.
Transilvania
Fetele trebuie stropite.În a doua zi de Paşte s-a păstrat obiceiul udatului, văzut drept un act de purificare. De obicei, bărbaţii tineri, feciorii, sunt cei care stropesc cu apă sau cu parfum pe toată lumea care le iese în cale, dar, în special, fetele. Odată stropite, acestea trebuie să le ofere daruri sau câte ceva de băut. Şi asta pentru că, dacă vreo fată scapă nestropită îi va merge prost şi va avea ghinion tot anul.
Împodobeşte, dragă, curtea. În Sâmbăta Mare, băieţii împodobesc brazii cu panglici colorate, iar la lăsarea întunericului, intră pe furiş în curţile fetelor nemăritate şi le agaţă brazii la poartă. La fetele frumoase din sat, băieţii le pun crenguţe la poartă. Iar acestea, trebuie să pândească toată noaptea la ferestre ca să vadă pe cine trebuie să răsplătească în prima sau a doua zi de Paşte.
Câmpulung Moldovenesc
Mâncarea trebuie orânduită.Datina locului vorbeşte despre faptul că, fiecare gospodar trebuie să fie pregătit cu un coş de bunătăţi. Acesta trebuie să fie acoperit cu un şervet ţesut cu model specific zonei. Iar în coş, aşezate pe o farfurie, trebuie să fie seminţe de mac (ce vor fi aruncate în rău pentru a alunga secetă), sare (ce va fi păstrată pentru a aduce belşug), zahăr (folosit de câte ori vitele vor fi bolnave), faină (pentru că rodul grâului să fie bogat), ceapă şi usturoi (protecţie împotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii trebuie să fie puse pasca, şunca, brânză, ouăle roşii, dar şi ouăle încondeiate, bani, flori, peşte afumat, sfecla roşie cu hrean şi prăjituri.
Ţara Bârsei
Să ne încingem într-o petrecere. În jurul Braşovului, toată lumea se adună într-o petrecere. Grupurile de tineri se strâng asemeni cetelor de căluşari sau de colindători, fiecare având câte un rol, de la vătaf, la casier. Aceştia strâng ouă de la fetele tinere. Apoi, toată lumea merge către Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc întreceri. Cea mai cunoscută activitate din cadrul acestei tradiţii este aruncarea buzduganului.