Cum și în ce situație ne putem trata de coronavirus la domiciliu? Sfatul medicului infecționist, dr. Valeriu Gheorghiță

Țările care raportează zilnic mii de noi cazuri pozitive de COVID-19, vorbesc și despre tratarea la domiciliu a pacienților cu forme ușoare de coronavirus. România încă nu a ajuns acolo, însă acest scenariu este foarte aproape având în vedere că vorbim de mult de o răspândire comunitară și având în vedere că spitalele încep să se aglomereze. În plus, încă nu am ajuns la vârful epidemiei, după cum susțin experții.

Dr. Valeriu Gheorghiță, medic primar de boli infecțioase, unul dintre membrii comitetului de comunicare pe probleme legate de pandemia cu coronavirus desemnat de Ministerul Sănătății susține că suntem foarte aproape de momentul în care vom apela la tratamentul la domiciliu al bolnavilor asimptomatici și cu forme ușoare de coronavirus.

Cine poate fi tratat acasă și cum se aplică tratamentul? Dar mai ales, cum se face monitorizarea? Aflăm azi de la Dr. Gheorghiță.

Este deja în vigoare tratamentul la domiciliu al pacienților cu simptome ușoare de coronavirus?

Încă nu este în vigoare conform metodologiei naționale, conform planului de acțiune, însă este o necesitate care practic devine din ce în ce mai evidentă în momentul de față și foarte probabil că în curând se va ajunge la acest lucru. Din acest punct de vedere cred că noi trebuie să fim cu temele făcute și să știm exact ce categorie de pacienți pot fi supravegheați la domiciliu, care e sistemul de monitorizare și cum trebuie monitorizați, cine să-i monitorizeze, când și cum se va face retestarea lor pentru declararea stării de pacienți vindecați și de făcut un plan de acțiune pentru cazul în care pacientul prezintă agravarea simptomatologiei sau a stării generale și trebuie preluat într-o unitate medicală de suport.

Să spunem că intră în vigoare de mâine, pentru că e nevoie. Și să spunem că eu sunt un pacient cu simptome ușoare. Ce fac?

Ca să știm că o persoană este asimptomatică sau cu simptome ușoare, ea trebuie să treacă printr-un serviciu medical unde să se stabilească diagnosticul de COVID pozitiv.  Trebuie să ajungă la spital unde se face un set de bază de analize și o evaluare medicală în urma căreia se stabilește forma clinică de prezentare, adică dacă este o formă asimptomatică sau o formă ușoară. La un pacient care nu se înscrie într-o categorie de risc apriori – aici mă refer la persoane care au vârsta sub 60 de ani sau care nu au boli cronice asociate – și îndeplinește condițiile de izolare la domiciliu, poate fi lăsat să meargă acasă. Aici trebuie menționat că pe lângă statusul medical, pe lângă forma de boală (asimptomatică sau formă ușoară) contează foarte mult și dacă pacientul are condiții de izolare acasă. Dacă e într-o familie supra aglomerată sau se află în aceeași casă cu persoane vârstnice sau cu persoane cu boli cronice, atunci motivul de internare va fi cel social. Mai sunt persoanele fără adăpost care vor fi internate pe motiv social deoarece e foarte greu să ții legătura cu pacientul respectiv, nu ai cum să-l monitorizezi și poate să răspândească infecția.

Practic se iau în calcul niște considerente medicale la care se adaugă niște considerente sociale și îndeplinirea unor criterii minime de izolare la domiciliu.

Citește și:

Viața înainte și după coronavirus în China, povestită de jurnalista româncă, Felicia Nina Gherman: „ Eu văd această epidemie care ne-a aruncat în spatele ușilor închise ca pe o notă de plată pentru fiecare dintre noi”

Dacă îndeplinesc toate aceste condiții, cu ce mă tratez de coronavirus la domiciliu?

Vis a vis de tratament, fiind un pacient care poți sta acasă, teoretic nu ar trebui să ai indicație de tratament specific cu acțiune anti virală, și ar trebui să vorbim doar de tratamentul igieno-dietetic. Aici mă refer la a explica pacientului că are nevoie de o alimentație hiper calorică, bogată în calorii ușor de digerat precum cele din fructe, lactate, pește, carne slabă. Hidratarea este foarte importantă în această situație, precum și asigurarea unui mediu aerisit și a unei igiene personale stricte. Pacientul trebuie să stea cu mască mai tot timpul și să evite să stea foarte mult în spațiile comune precum bucătăria, living-ul, mai ales dacă împarte casa cu cineva.

La toate acestea se adaugă tratamentele simptomatice: Paracetamol ca antitermic, vitamina C dacă e nevoie ca tratament suportiv. De la caz la caz se stabilește ce tratament ar trebui să primească fiecare pacient, în funcție de istoricul lui (dacă are reacții alergice cunoscute sau nu, dacă anticipăm anumite interacțiuni medicamentoase sau anumite efecte adverse la pacienți care deja iau alte tratamente, etc).

Acum urmează partea a doua, aceea de indicație de tratament antiviral. Aici cred că nu aș merge pe terapia la domiciliu cu aceste medicamente pentru că ele nu au un profil de siguranță foarte bun. Adică pot să aibă niște efecte adverse pe care e dificil să le monitorizezi telefonic sau de la distanță. De exemplu, ar trebui făcută zilnic electrocardiogramă unui pacient, iar asta nu se poate face acasă.

Dar acestea ar fi cazurile medii. Dacă vom ajunge supra aglomerați, abia atunci am putea trimite acasă și cazurile medii…

Exact. Teoretic, pentru formele asimptomatice și cele ușoare, se poate vorbi doar de un tratament simptomatic, fără un tratament anti viral. Medicul care se ocupă de monitorizarea pacienților ar trebui să discearnă dacă apar criterii de severitate sau nu. La aceste recomandări văd foarte mult rolul telemedicinei. Adică, pacientul care merge acasă, prin intermediul medicului de familie, de pildă, să aibă un dispozitiv cum e holeter-ul, care se montează la nivelul pielii și îi monitorizează timp de 24 de ore frecvența cardiacă, tensiunea arterială, saturația periferică în oxigen, temperatura corpului, parametrii care oferă niște date obiective ce nu sunt influențate de modul de interpretare subiectiv al unui pacient. Că poate un pacient îți spune că e bine pentru că aparent se simte bine, dar vezi că are tensiune foarte mare sau poate unul îți spune că e rău și de fapt el nu e chiar așa de rău, e mai mult speriat.

Dacă se ajunge în situația în care spitalele vor fi foarte aglomerate și medicii vor fi nevoiți să lase acasă și cazurile medii, cu tratament antiviral, acest tratament se găsește în farmacii?

În momentul de față nu se găsește în farmacii, a fost rechiziționat tocmai pentru a fi distribuit către spitalele care tratează COVID-19, însă, în condițiile în care s-ar ajunge la acest scenariu, foarte probabil că medicația va fi eliberată din spital pe durata minimă de tratament care ar trebui să fie aplicată pacienților.

Protocolul care se propune și care se dorește a fi adoptat este acela de a ține pacientul minim 3 zile în spital, cu tratament, iar în momentul în care vezi că pacientul este bine, că are o evoluție favorabilă, să poți să-l externezi mai repede decât durata medie de 8-10 zile de spitalizare. Practic să ții pacientul primele trei zile în spital, să vezi pe ce traiectorie se situează, favorabilă sau una de deteriorare și apoi să selectezi cu argumente medicale cine poate fi externat mai devreme și cine trebuie să rămână internat. În spital eu îi dau un tratament unui pacient care nu a mai luat niciodată acel tratament și s-ar putea să nu-l tolereze, să-l verse sau să facă un disconfort abdominal și atunci tu nu poți să controlezi eficiența tratamentului dacă nu este administrat în doza corespunzătoare.