Cum trăiești cu durerea pierderii unui copil? Povestea plină de ambiție, dăruire și putere a ministrului Sebastian Burduja: de la cel care a câștigat Balul Bobocilor, la Stanford, Harvard și politică

În generația noastră nu prea se pleca la studii în străinătate…

Așa este. Ca în alte cazuri, am urmat exemplul surorii mele, care e mai mare cu trei ani și care a ajuns la Boston University. În 2000 am avut șansa să vizitez Statele Unite, mi-a plăcut foarte mult, am fost și la Harvard atunci și am rămas cu fascinația asta a sistemului american. S-au potrivit astrele, am avut șansa în viață – pentru că totuși, la vremea respectivă studiile costau undeva la 30 de mii de dolari pe an, astăzi costă 90 de mii – și familia m-a putut susține la ciclul de licență. Ulterior, la masterat am avut o bursă care mi-a acoperit cea mai mare parte din costuri, pentru că am reușit să termin printre primii la Stanford.

Sora dumneavoastră a rămas în America?

S-a întors și ea în țară după facultate. Trăiește în București, profesează, e specialist în marketing și comunicare, a lucrat în industria de asigurări o perioadă. E un om împlinit în România.

Părinții ce zic de acest traseu al carierei. Ce au zis când după 12 ani în America v-ați întors în România?

Momentul plecării în America, de fapt cel în care m-au lăsat acolo, nu am să-l uit niciodată pentru că plângeau amândoi. Cred că orice părinte care își lasă copilul, la o jumătate de glob distanță, înțelege perfect. Mai apoi, ei au insistat să rămân acolo. Cred că s-au gândit la binele meu și la faptul că acolo aveam șanse mai mari să mă dezvolt profesional. Întotdeauna m-au susținut în deciziile pe care le-am luat, astfel că atunci când am decis să venim acasă, ne-au fost un mare sprijin.

Citeam că în primii ani de școală la Piatra Neamț, nu ați fost chiar cel mai silitor elev…

Aveam o învățătoare foarte exigentă, doamna Robu. Bunica mea, mama mamei, fusese o învățătoare foarte respectată, drept pentru care pregătirea și școala în sine însemnau foarte multe ore de studiu, iar așteptarea era să fie zece pe linie. Bunica trebuia să spună ulterior că nepotul ei are coroniță, cum era pe atunci.

Sebastian Burduja: „Am câștigat Balul Bobocilor, interpretându-l pe scenă pe Ștefan Bănică Jr”

Și la București?