De ce batem în lemn: cele mai cunoscute superstiții românești
Sari la conținut

De ce batem în lemn? Originea și semnificația celor mai cunoscute superstiții românești

De ce batem în lemn? De ce evităm să trecem pe sub o scară? Haideți să explorăm cele mai cunoscute superstiții românești.
Share this article

Superstițiile fac parte din cultura românească de secole, fiind transmise din generație în generație. Unele dintre cele mai cunoscute superstiții românești sunt respectate chiar și astăzi, indiferent de nivelul de educație sau de convingerile personale. De ce batem în lemn? De ce evităm să trecem pe sub o scară? Haideți să explorăm originile și semnificațiile acestora.

Ce le mai cunoscute superstiții românești: Batem în lemn pentru a alunga ghinionul

Una dintre cele mai răspândite superstiții în România este cea conform căreia trebuie să batem în lemn pentru a evita un ghinion iminent. Originea acestui obicei se regăsește în credințele păgâne, unde se considera că spiritele bune locuiau în copaci. Lovind lemnul, oamenii își arătau respectul față de aceste spirite și cereau protecția lor împotriva răului. În unele regiuni din România, precum Bucovina sau Maramureș, se crede că doar lemnul sfințit (din biserică sau de la icoane) are puterea de a proteja de ghinion.

De ce evităm să trecem pe sub scară

Această superstiție își are originea în simbolistica religioasă medievală. Triunghiul format de scară, perete și sol era considerat un simbol al Sfintei Treimi, iar a trece prin acest spațiu era văzut ca un gest de sfidare. În zone precum Oltenia și Muntenia, bătrânii spun că, dacă ai trecut totuși pe sub o scară, trebuie să te întorci și să faci un semn al crucii pentru a evita ghinionul.

Ce le mai cunoscute superstiții românești: Pisica neagră – simbol al nenorocirii

În multe sate din Transilvania, pisica neagră este considerată un mesager al forțelor malefice. Se spune că, dacă o pisică neagră îți taie calea, trebuie să faci trei pași înapoi sau să scuipi de trei ori peste umăr pentru a anula blestemul. Această credință provine din Evul Mediu, când pisicile negre erau asociate cu vrăjitoria.

Sarea și deochiul

În Moldova și în Dobrogea, se crede că sarea are puteri magice și poate proteja împotriva deochiului. Un obicei străvechi este să pui sare în apă și să stropești pragul casei pentru a ține răul la distanță. De asemenea, pentru a proteja copiii de deochi, multe mame încă mai rostesc expresia „să nu fie de deochi” sau le pun un fir roșu la mână.

Ce le mai cunoscute superstiții românești: Busuiocul și visele premonitorii

În multe părți ale țării, în special în Muntenia și Ardeal, fetele care doresc să își afle ursitul pun busuioc sub pernă în noaptea de Bobotează. Se spune că, dacă visezi un tânăr, el va fi cel sortit să îți fie soț. Această tradiție este strâns legată de credințele precreștine, când plantele aromatice erau folosite în ritualuri de divinație.

Scuipatul pentru a alunga deochiul și dușmănia

Scuipatul este una dintre cele mai răspândite superstiții folosite pentru protecție împotriva energiilor negative. În multe zone ale României, se crede că, atunci când cineva te laudă excesiv, trebuie să scuipi de trei ori în sân sau peste umăr pentru a evita deochiul. De asemenea, în Oltenia și în Muntenia, se obișnuiește să se spună „ptiu, ptiu, ptiu” pentru a îndepărta invidia și gândurile rele ale dușmanilor.

Ce le mai cunoscute superstiții românești: Usturoiul – arma împotriva strigoilor

În folclorul românesc, usturoiul are un rol esențial în protecția împotriva spiritelor rele, în special a strigoilor și moroilor. În multe sate din Muntenia, Transilvania și Moldova, oamenii ung cu usturoi pragurile, ferestrele și chiar vitele din gospodărie în noaptea de Sfântul Andrei pentru a împiedica strigoii să intre. De asemenea, în unele regiuni, se spune că purtarea unui cățel de usturoi la gât poate proteja de influențele malefice.

Superstițiile românești sunt un amestec fascinant de credințe populare, influențe religioase și tradiții străvechi. Chiar dacă unele pot părea lipsite de logică în zilele noastre, ele continuă să fie respectate de mulți dintre noi, din obișnuință sau dintr-o dorință de a ne proteja de necunoscut. Cunoașterea originii acestor credințe ne ajută să înțelegem mai bine cultura și mentalitatea poporului român, un popor profund ancorat în tradiție și spiritualitate.

Citește și: Tradiții misterioase: Obiceiuri vechi și superstiții din diverse culturi

Foto: Pinterest

Share this article

Citește mai multe


Creșterea taxelor | Ce se întâmplă cu banii de pensii ai românilor și cu investițiile la bursă
Cu investiții totale de 23,5 mld. lei pe bursă – adică aproape un sfert din banii de pensii private ai românilor – fo...
Creșterea taxelor | Biriș pune punctul pe ”i”: Pierdem miliarde din PNRR sau supărăm mediul de afaceri?
Pus în fața unui deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul României are în prezent de ales: crește impozitele ș...
Cum se simte oboseala cauzată de cancer. Apare aproape în toate tipurile de neoplasme avansate
Cum se simte oboseala de la cancer? Oboseala este un simptom comun al cancerelor avansate, însă acest tip de oboseală...
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu Sectorul fu...
Animalul de companie are o respirație urât mirositoare? Iată câteva cauze
Nimic nu se compară cu afecțiunea câinelui, cu excepția cazului în care animalul de companie are un caz grav de halit...
Cum dansează pe manele mireasa lui Oțil și nașa Roxana Ionescu. Ramona Olaru și Diana Munteanu, campioane și ele
Dani Oțil și Gabriela Prisăcariu au făcut cununia religioasă duminică, 30 iulie, la 2 ani de când au devenit soț și s...
Spune-le și altora