De ce fac yoga şi de ce ar trebui să te apuci şi tu

În decembrie anul trecut, fix în perioada dintre sărbătorile de iarnă, mă plângeam prietenelor că nu mă simt prea bine nici fizic, nici psihic – luasem câteva kilograme în plus, mă simţeam obosită şi agitată şi Crăciunul făcuse loc unei tristeţi uşoare, dar sâcâitoare. După o scurtă discuţie cu fetele am găsit-o pe Adriene – o texană simpatică şi cu voce calmă care oferă celor interesaţi explicaţii şi sesiuni de yoga pe Youtube. Ce m-a cucerit la ea? Are diverse rutine pentru diverse afecţiuni sau stări de spirit, inclusiv una pentru tristeţea dată de iarnă.

De atunci, fac yoga cel puţin o dată pe săptămâna. Sunt mai în formă, chiar dacă nu am slăbit, stau mai bine cu răbdarea – inclusiv faţă de băieţelul meu de 2 ani, sunt mai veselă şi optimistă şi, deloc de neglijat, colesterolul meu a scăzut de la 260 la 235.

Vei spune că nu există nicio legătură între yoga şi colesterol. Şi eu am zis la fel, că probabil mi-am avut mai bine grijă de dietă, dar acest meta-studiu făcut de Harvard şi de Universitatea Erasmus din Olanda pentru Societatea Europeană de Cardiologie arată că yoga are un impact pozitiv asupra sănătăţii sistemului cardiovascular. Prin comparaţie cu cei care nu făceau niciun exerciţiu fizic, practicanţii de yoga care au participat la studiu şi-au îmbunătăţit indexul de masă corporală, au reuşit să scadă colesterolul, valorile tensiunii arteriale, nivelul de trigliceride din sânge şi ritmul cardiac.  

Dar să ne întoarcem la beneficiile yoga care se observă de la prima vedere. În primul rând, yoga te ajută să fii mai flexibil – majoritatea mişcărilor presupun stretching, şi să ai un echilibru mai bun. Faptul că exersezi cu propria greutate, te ajută să îţi defineşti mai bine muşchii, fără să creşti masa musculară (ai observat probabil că cei care practică yoga sunt supli).

E uşor de făcut şi nu presupune echipament. Ai nevoie doar de un covoraş/salteluţă şi te poţi apuca de treabă – asta înseamnă că poţi face exerciţii inclusiv atunci când călătoreşti, după ce a adormit copilul sau dimineaţa înainte ca ceilalţi ai casei să se fi trezit.

Îţi oferă o stare de calm. Pentru că trebuie să te concentrezi asupra respiraţiei şi să execuţi mişcările cu o oarecare lentoare, nu închei sesiunile de yoga agitat şi plin de adrenalină, ci calm şi relaxat, chiar şi după cea mai în forţă serie de mişcări. Apropo, ştiai că poţi să slăbeşti cu yoga? Nu toate rutinele sunt doar forme de relaxare şi de stretching, ci provoacă organismul şi ard calorii – iată o astfel de rutină aici. În plus, probabilitatea să te accidentezi este minimă, pentru că eşti mereu concentrat.

Şi acum , ceva despre dimensiunea psihică pe care o are yoga. Te ajută să te concentrezi mai bine pentru că tehnicile de respiraţie pe care le deprinzi în yoga reduc zgomotul constant din minte. Fără bruiajul gândurilor de neoprit, dobândeşti claritate. Inclusiv rutinele de pe Youtube ca cele ale lui Adriene presupun stabilirea unei „intenţii” la început (de pildă: vreau să mă liniştesc, vreau să mă tratez cu mai multă grijă, vreau să mă simt bine). Faptul că pui în cuvinte un scop te ajută să îl atingi mai uşor.

Ca să nu ne crezi pe cuvânt că yoga are efect asupra creierul şi asupra stării de spirit, iată un studiu al Universităţii din Montreal care arată că yoga protejează volumul materiei cenuşii de efectele îmbătrânirii şi că face asta mai ales cu celulele neuronale din emisfera stângă, cea responsabilă de emoţiile pozitive şi de starea de bine.

Aşa că, treci pe salteluţă. Te vei simţi şi vei arăta mai bine. E dovedit ştiinţific.