De ce trebuie echitaţia să facă parte din lifestyle-ul contemporan?
Echitaţia este un sport regal, ce îmbină eleganţa cu adrenalina. Cu rădăcini în lifestyle-ul nobiliar, în care vânătorile de vulpi se desfăşurau pe domenii vaste, dar şi în antrenamentul cailor pentru război, călăria este mai mult decât un sport, este un mod de viaţă în sine. Familiile îşi regândesc viaţa în jurul echitaţiei: de la modul în care se îmbracă (domnii cu ţinute de inspiraţie ecvestră, sacou din tweed, colanţi, cămaşă şi cravată, doamnele cu outfit-uri de amazoane sau dimpotrivă cu pălării extravagante), la preocupări, maniere, tabieturi, vacanţe organizate în timpul concursurilor ecvestre din diferite ţări, până la deţinerea unui câine de vânătoare sau insuflarea acestui sport nobil generaţiilor mai tinere.
În România, după cel de-Al Doilea Război Mondial, în care caii au fost rechiziţionaţi, fermele şi domeniile nobiliare au trecut în proprietatea statului, iar hipodromul din Bucureşti dărâmat pentru a face loc Casei Presei, acest sport a luat o pauză. Totuşi, în ultimii ani echitaţia s-a aflat într-un trend ascendent. A crescut numărul de practicanţi de călărie, de proprietari de baze ecvestre, dar şi de competiţii hipice.
Unul dintre cele mai frumoase astfel de evenimente, singurul din România care se desfăşoară pe un domeniu nobiliar, respectiv Karpatia Horse Show, ce va avea loc între 30 septembrie şi 2 octombrie, la Floreşti, Prahova găzduieşte un Concurs Complet Internaţional la care vor lua startul trei categorii de concurenţi profesionişti: CCi 3*, CCI 2* si CCI 1 *. Pentru că anul trecut aceasta a fost probă de calificare pentru Olimpiada la Rio, proba ar putea fi numită „Călăreţii au talent” pentru că participanţii, veniţi din toate colţurile lumii trebuie să ia parte la trei probe obligatorii.
Egalitatea este asigurată de faptul că acest concurs le dă posibilitatea atât femeilor, cât şi bărbaţilor să ia parte la acelaşi concurs. Spectaculozitatea este dată de cele trei probe: dresaj, cross country sau sărituri peste obstacole fixe în natură şi sărituri peste obstacole. Dacă la dresaj, spectatorii pot vedea cai „dansând” şi executând mişcări de o eleganţă desăvârşită, în schimb la proba de cross country vor avea pulsul mărit. Caii şi călăreţii vor sări peste buşteni, şanţuri cu apă, pe un teren accidentat, printr-o fântână sau chiar printr-o gaură în gard viu, amenajat între doi stâlpi de curent dezafectaţi. La proba de sărituri peste obstacole, totul se va desfăşura cu o rapiditate crescută, iar câştigătorul va fi desemnat dintre cuplurile de călăreţi şi cai care primesc cele mai puţine puncte de penalizare!
Călăria un sport de viţă nobilă, de vreme ce în Marea Britanie are loc pe domenii nobiliare, cele mai faimoase fiind de la Badminton (Gloucestershire) şi Burghley (Lincolnshire). Duci, marchizi, prinţese sprijină şi iau parte la aceste competiţii ecvestre, sprijinite chiar de casa regală. De exemplu, Prinţesa Anne (fiica Reginei Elizabeth I) a câştigat titlul de campioană europeană în 1971 la Burghley, soţul său Căpitanul Mark Phillips a câştigat o competiţie în 1973 şi a devenit designer oficial al competiţiei, iar fiica lor, Zara Phillips s-a numărat la rândul ei printre laureaţi.
Competiţiile ecvestre de pe domeniile nobiliare şi frumuseţea sportului însăşi atrag sute de mii de spectatori anual, sponsori de calibru, posesori de câini de rasă care, în ciuda faptului că sunt contestaţi de călăreţi, fac parte din atmosfera generală a show-ului, oameni îmbrăcaţi elegant, cu outfit-uri de inspiraţie ecvestră, dar şi zeci de expozanţi.
În România frumuseţea acestui sport s-a pierdut, dar organizatorii Karpatia Horse Show îşi propun să redea strălucirea de odinioară (prin parade de ogari, prelegeri susţinute pe teme culturale şi arhitecturale, evenimente social şi artistice, dar şi zone de food & entertainment destinate copiilor şi adulţilor sau lecţii de călărie), dar să le şi insufle spectatorilor ideea că echitaţia şi participarea la competiţii ecvestre ar trebui să facă parte dintr-un ritual, ce trebuie respectat an de an.