De la disperare la speranță: Carmen Gherca, mama eroină ce înfruntă lumea pentru copiii cu autism. Povestea de dragoste și lupta pentru fiul ei

Sunteți o femeie credincioasă? Dacă da, credeți, oare, că Dumnezeu își alege „soldații” sau cum ați defini pe cei pe care El îi încearcă?

Da, sunt credincioasă și cred că Robert ne-a fost trimis nouă cu un scop. Nu știu dacă sunt un „soldat” al lui Dumnezeu, dar, probabil, misiunea mea în viață este să încerc să fac o viață mai bună pentru persoanele cu autism și familiile lor, aici, în România.

Cum îi tratează Carmen pe oamenii care nu înțeleg, nici acum, deși societatea a început să ne educe în acest sens, că autismul nu este o sentință?

Este greu să înțelegi persoanele cu autism atunci când nu trăiești alături de acestea sau nu ai întâlnit o astfel de persoană. De aceea, noi nu am încetat să vorbim despre viața noastră cu Robert, despre cum am pornit și unde am ajuns astăzi ca familie, deși nimeni nu ne dădea vreo șansă.

Răspund mereu părinților care mă sună sau îmi scriu să îmi ceară un sfat și încerc să-i ajut pe toți, bineînțeles, în limita posibilităților, și mereu îi încurajez să nu-și piardă speranța și să nu renunțe la luptă.

Cum definiți dumneavoastră autismul? Să spunem că ați avea puterea de a schimba definiția lui din DEX.

Autismul este un mod diferit de a trăi. Unul lipsit de minciună, egoism și ipocrizie.