De la Paris în Antarctica: cum ar schimba lumea adolescenta Anya. Dialog despre responsabilitate, experiențe, pasiune și economii între părinți și copii

„Dacă aș avea toți banii din lume…” începe Anya, atunci aș lua ceva pentru mine și m-aș opri la orfelinate, să fie o bucurie și pentru acei copii.

Într-o conversație caldă și autentică, Anya explorează lumea banilor prin ochii unui adolescent curios și cu o gândire matură. De la dorințele copilărești până la visele mărețe de a schimba lumea, discuția atinge teme importante despre responsabilitate financiară, investiții și valoarea lucrurilor care nu pot fi cumpărate cu bani. Într-un mod captivant, interviul dezvăluie perspectivele unei generații care își dorește să construiască o lume mai bună, dar și să trăiască fiecare moment cu intensitate.

Azi, educația financiară nu este doar o abilitate utilă, ci o necesitate vitală care formează adulții responsabili de mâine. Un studiu recent realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) dezvăluie că peste 60% dintre părinții din România evită complet acest subiect cu copiii lor. Mulți consideră că educația financiară ar trebui să fie responsabilitatea școlii sau să fie învățată prin experiențe de viață.

Mai mult decât atât, datele Băncii Naționale a României (BNR) spun că doar 25% dintre tinerii români au cunoștințe financiare de bază, cum ar fi înțelegerea dobânzilor și a economiilor. Această lipsă de cunoștințe poate conduce la dificultăți în gestionarea bugetului personal și în luarea deciziilor financiare informate. Pe de altă parte, un studiu recent realizat de Banca Comercială Română (BCR) în colaborare cu compania Cult Market Research arată că 70% dintre părinți consideră că discuțiile despre bani sunt importante, dar doar 30% dintre aceștia își fac timp să abordeze acest subiect cu copiii lor. Aceasta evidențiază o diferență semnificativă între recunoașterea importanței și acțiunea efectivă. Conform datelor reieșite din acest ultim studiu:

• 46% dintre părinți consideră că prima discuție despre bani cu copiii ar trebui să aibă loc între 7 și 10 ani.
• 66% dintre părinții care au copii cu vârste cuprinse între 12 și 14 ani le oferă acestora cel mai adesea un buget lunar mai mic de 300 de lei
• 37% dintre adolescenți consideră că părinții nu vor să le cumpere tot ce își doresc
• Principalele cheltuieli ale adolescenților constau în „ieșiri în oraș” (51%), îmbrăcăminte și încălțăminte (47%)

Descoperă întregul studiu aici.

Mama: Draga mea Anya, ce ai face tu dacă ai avea toți banii din lume? Ce ai face cu ei?

Anya: În primul rând, cred că m-aș duce în Paris, aș sta acolo într-un sejur cu shopping, după care m-aș întoarce în țară. Aș vrea să mă duc la orfelinate și să cumpăr foarte multe jucării pentru copilașii aceia și să le împart, să fie o bucurie și pentru ei.

De la Paris în Antarctica: cum ar schimba lumea adolescenta Anya. Dialog despre responsabilitate, experiențe, pasiune și economii între părinți și copii

Mama: Frumos, dar ai toți banii din lume. Ce ai mai face cu ei?

Anya: Aș lua o mașină nouă pentru mine, peste mai mulți ani, nu aș conduce-o acum și cred totuși că aș începe să și investesc. M-aș documenta mai întâi despre asta pentru că este un domeniu pe care nu-l stăpânesc, dar mi-ar plăcea să învăț toată arta din spatele investițiilor. Și ți-aș da și ție. ☺

Mama: Mulțumesc! ☺Dar de ce să investești? De unde ți-a venit ideea?

Anya: În generația mea se tot vehiculează această idee de investit pentru ca mai apoi, peste ani, să obții un profit și mai mare, astfel devenind acel om bogat.

Mama: Consideri că mai e nevoie?

Anya: Cred că toți banii din lume s-ar termina la un moment dat sau poate ar veni altceva care să fie și mai valoros decât banii – cine știe ce s-o mai inventa până atunci – și astfel aș investi în ceva, într-un domeniu anume, astfel încât să ajut pe viitor în dezvoltarea lumii, dar să și obțin un profit, nu neapărat material, cât sufletesc și de implicare. Poate un premiu.

Mama: Și în ce ai investi? Ai idee?

Anya: Probabil m-aș duce înspre zona de medicină, înspre cercetare, mai ales pentru boli. În Antarctica aș investi foarte mult.

Mama: De ce Antarctica?

Anya: Din cauza încălzirii globale, ghețarii se topesc și în ghețari sunt conservate tot felul de boli care pot ieși la suprafață. Și aș investi în acel loc… și pentru urșii polari care am văzut că au slăbit, oarecum să scadă această încălzire globală, să ajut cum pot dacă tot am toți banii din lume. ☺

Mama: Corect! Sunt multe de făcut, într-adevăr.

Anya: Ar trebui o carte scrisă…

Mama: Draga mea, pentru că nu ai toți banii din lume, cum facem să economisim niște bani? Sau cum te-ai gândit tu să economisești?

Anya: Mă gândesc că ar trebui să existe o regulă: dintr-un venit lunar pe care îl ai, un procent să pui deoparte. Eu, pentru că sunt încă elevă și nu am facturi de plătit, nu am pe ce să cheltui mulți bani, îmi permit să pun 25% din cât primesc eu lunar, să economisesc și când găsesc bilete ieftine spre Paris, să le iau. ☺

Mama: Cu un pic de ajutor sau fără?

Anya: Cred că satisfacția mai mare ar fi să fie fără ajutor, să fie exact economiile mele și astfel mi-ar da un sentiment de independență și de autonomie.

Mama: Nu că nu ai fi independentă! ☺

Anya: Încă nu la rangul la care mă aștept eu și e încă bine. ☺

Mama: Da, vii acasă…

Anya: Găsesc mâncare, nu am atâtea griji. ☺

Mama: Ce consideri tu? Noi cum suntem: săraci, bogați? Cum vezi lucrurile?

Anya: Nu prea îmi place să pun o etichetă pe acest lucru pentru că mi se pare ceva infim, mi se pare că suntem așa cum trebuie. Ne descurcăm, ne permitem niște satisfacții cum ar fi să ne luăm o prăjitură, să mergem într-o vacanță, să ne luăm o haină și astfel nu aș pune neapărat o etichetă asupra statutului financiar. Este cât trebuie să fie.

Mama: Anya, cu banii pe care îi primești tu lunar cum te descurci, ce faci cu ei? Te-ai gândit să pui bani deoparte, să faci și altceva să primești bani mai mulți?

Anya: Ei bine, din câte știi și tu, suma pe care o primesc lunar este de 1000 de lei, din care eu consider că mă descurc. Având în vedere că am și lucrat înainte, aveam un venit în plus și îmi permiteam mai multe, aveam independența aceea, bucuria că pot să-mi cumpăr eu cafea, nu mai trebuie să te sun: „Hei, poți să-mi trimiți și mie niște bani pe card?”. Cu banii pe care îi am acum pot spune că mă descurc foarte bine. Fiind și clasa a XII-a nu mai am atât de mult timp de cafele, așa că și buzunarul stă mai gros.

Mama: Dar ce ai face să faci bani mai mulți? Nu neapărat acum…

Anya: Aș încerca să îmi găsesc un lucru care îmi aduce plăcere. Spre exemplu, îmi place să cânt și poate să mă duc la un eveniment și să încerc să mă infiltrez în această zonă, să combin astfel pasiunea cu a face bani din ea. Nu neapărat o sumă care să mă întrețină, pentru că nu consider că hobby-ul trebuie neapărat integrat în muncă, dar cât să primesc ceva în plus care să mă satisfacă.

Mama: Dacă ar fi să faci ceva pentru casă, ce ai face ca să câștigi niște bani, de exemplu?

Anya: Aș face curat.

Mama: Wow! Doar? ☺

Anya: Aș face curat, aș spăla și mașina.

Mama: Și pe-a mea?

Anya: Da! ☺ Aș plimba câinele. Doar eu și de dimineață și la prânz și seara…

Mama: Și cât consideri că ai merita pentru aceste lucruri?

Anya: Nu aș pune o sumă fixă, ci suma pe care aș primi-o ar fi în funcție de câtă treabă fac. Adică, dacă săptămâna aceasta am făcut curat și în bucătărie și în sufragerie, mi-aș da un venit mai mare, dar dacă, să spunem, săptămâna aceasta am dus gunoiul de două ori, atunci aș primi mai puțin. Oarecum să mă responsabilizeze în ideea: vreau mai mult, muncesc mai mult.

Mama: Când vei fi tu adult, din ce vrei să câștigi bani?

Anya: Din job-ul pe care aș vrea să-l am, acela de a fi manager de hotel, care întrupează și dorința mea de a călători – din câte știi foarte bine, eu deja mă uit de bilete de avion, dar mai am și BAC-ul de dat ☺ – și ideea de a comunica cu ceilalți pentru că îmi place foarte mult să vorbesc. Astfel combin aceste două lucruri care mă fac fericită și îmi câștig și banii din asta. Nu spun că nu e muncă în spate, dar sunt dispusă să mă duc și să încerc, să învăț și să fiu disponibilă pentru acest lucru chiar dacă 2 ani, 3 sau 4 ani aș lucra foarte mult și nu aș mai avea timp pentru mine, știu că o să am peste mai mulți ani și atunci o să mă satisfacă și mai tare.

Mama: Este multă muncă, da, dar eu te susțin în acest proiect al tău și mă bucur să fiu alături de tine și să te pot susține. Într-adevăr e mult de muncit și vei începe de jos. Așa că ceea ce spui tu despre curățenie în casă și despre diverse alte lucruri pe care vrei să le faci ca să mai câștigi un ban, reprezintă un preambul.

Anya: Încep să am experiență! ☺

Mama: Da, începi de jos, de acasă, cu spălat în baie, cu dus gunoiul, făcutul patului de dimineață. ☺ Este foarte important, într-adevăr. ☺

Anya: Și trezitul de dimineață…

Mama: Da. Și să fii calmă când vorbești cu clienții hotelului pentru că o să ai tot felul de interacțiuni cu diverși oameni, unii mai stresați, alții mai puțin, unii mai drăguți, alții mai puțin drăguți…

Anya: Un pic de emoție am acolo și sper să nu am nicio altercație cu nimeni. ☺

Mama: Anya, imaginează-ți că ai fi în locul meu cu un venit lunar de 10-15 mii de lei, un venit destul de mare. Cum vezi tu lucrurile, ce ai face cu banii, cum i-ai gestiona?

Anya: Am un apartament al meu sau stau în chirie?

Mama: Nu știu, spune tu. ☺

Anya: O să aleg să am apartamentul meu ☺ și mașină. În primul rând aș împărți banii pentru benzină, pentru toate drumurile pe care le voi face – acolo aș da cred 1000 de lei, după care pentru mâncare, pentru curățenie și facturi… acolo cred că o să-mi mănânce destul de mulți bani. M-aș duce înspre 4 mii de lei cu totul. Am mai rămas cu 5 mii de lei – să spunem că sunt 10 mii în total. Ce mai am eu de făcut?

Câinele. Și el consumă bani, nu pot să stau fără câine. Așa că o să-i alocăm și lui 500 de lei pentru mâncare, după care pentru cafelele din fiecare dimineață o să pun tot 500 de lei.

Mama: De ce nu-ți faci cafeaua acasă?

Anya: E mai bună cumpărată! ☺ Am mai rămas cu 4000 de lei. Din ei 3000 i-aș pune deoparte și cu 1000 de lei fac un cadou de ziua cuiva sau dacă mai am nevoie de un machiaj, o haină, o gheată mă duc să-mi iau pentru mine.

Mama: Și dacă nu ai avea casa ta și dacă nu ai avea mașină? Cum crezi că ai gestiona lucrurile?

Anya: Ei bine, cred că ar trebui să recalculez totul. ☺ Să văd mai întâi cât este chiria. Depinde de zona în care aș sta, dacă ar fi o zonă mai centrală, și chiria ar fi mai mare.

Mama: Să zicem o chirie de 500 de euro pe lună.

Anya: Ok. Nu mai mănânc în oraș, o să mănânc acasă și nu am nici mașină, îmi fac abonament; cred că e 200 sau 300 de lei. Și astfel, fără ieșirile în oraș și fără banii de benzină, aș ajunge oarecum la aceleași calcule pentru că acestea mi-au „mâncat” cei mai mulți bani. Dar tot aș încerca să pun 3000 de lei deoparte. Asta chiar mi-aș dori foarte mult.

Mama: Înseamnă că ai avea destul de puțini bani de cheltuit.

Anya: M-aș descurca! ☺ Pentru că-mi place să călătoresc și astfel, cu banii pe care i-am strâns, pot să-mi permit o vacanță o dată la câteva luni.

Mama: Și ți-ai cumpăra o casă?

Anya: Cred că… Dacă să spunem că vreau să mă duc în zona asta de management sau deja m-am stabilit într-o anumită țară, poate aș investi într-o casă când o să am o familie. Momentan cât sunt singură și toată viața mea ar fi în oraș, aș prefera un apartament foarte mare în oraș.

Mama: De ce foarte mare?

Anya: Pentru că-mi place spațiul.

Mama: Păi dacă oricum nu o să stai prea mult în el, cu ce te ajută să fie mare?

Anya: La asta nu m-am gândit.

Mama: Cu job-ul pe care ți l-ai ales, vei fi tot timpul plecată. Îți trebuie un apartament mare?

Anya: Nu mi-ar trebui atunci un apartament foarte mare…

Mama: Probabil că nici mașină.

Anya: Cel mai probabil. Avioane. Cred că o să-mi iau un avion! ☺ Un apartament totuși la înălțime, cu geamuri foarte mari. Să mă uit seara și să văd tot orașul luminat. Asta mi-ar plăcea.

Mama: Ce oraș?

Anya: Paris! ☺

Mama: Și dacă ai avea o familie… Sau când vei avea o familie și vei avea și un copil, cum vei gestiona acest venit?

Anya: Ei bine, din câte pot observa și la mine, copiii trebuie întreținuți. Și consumă destul de mulți bani. Nu neapărat când sunt mici.

Când sunt mici, da, consumă pentru necesități. Însă în momentul în care cresc și au dorințe, atunci consumă și mai mulți bani. Și cu acest venit, stau în chirie sau nu stau în chirie? Dacă aș sta în chirie și aș avea și un copil, atunci nu prea cred că aș putea trăi cu acest venit, pentru că se împart foarte mult lucrurile.

Dar dacă aș avea apartamentul meu și un copil, ar trebui să strângem cureaua, cum se spune pe românește, cu acest venit. Deci nu cred că mi-ar ajunge. Cred că ar trebui să fie mai mare. ☺

Mama: Și atunci să muncești mai mult sau să ai mai multe joburi? Ce lucru consideri tu că în lumea asta nu se poate cumpăra cu bani?

Anya: Sănătatea. Deși e un răspuns clișeic, îl consider foarte adevărat, pentru că nu mi-aș putea cumpăra sănătatea, chiar și cu toți banii din lume.

„Dacă aș avea toți banii din lume…”, așa începe Anya, atunci aș lua ceva pentru mine și m-aș opri la orfelinate, să aduc bucurie

Mama: Păi cum? Poți să cumperi medicamente, poți să ai acces la spitale de prestigiu, poți să te duci la cei mai buni medici, la terapii, tot felul de terapii…

Anya: Da, dar nu îmi garantează că vor funcționa 100%.

Mama: Corect și asta.

Anya: Dacă să spunem că este o boală în fază terminală și încă se fac studii și să spunem că te oferi voluntar, nu-ți garantează că o să fii vindecat. Astfel, sănătatea nu poate fi cumpărată.

Mama: Da, privind așa, corect, așa este. Ce înseamnă pentru tine să fii bogat? Cum definești sau cum te gândești la cineva care are foarte mulți bani? Sau ce înseamnă pentru tine foarte mulți bani?

Anya: Pentru mine foarte mulți bani nu înseamnă neapărat multe lucruri materiale, ci multe experiențe. Dacă să spunem că ești bogat, ai un venit mare lunar, peste 10.000 de euro și nu ești bogat în experiențe, atunci ai banii aceia degeaba.

Cum pot să vin eu să spun, uite am un salariu de 15.000 de euro lunar, dar nu am fost niciodată pe un elefant, nu am fost niciodată într-un trip din Africa să văd ce se întâmplă, nu e neapărat că am ultimul model de telefon, sau o geantă anume, sau o încălțăminte anume, ci am multe experiențe. Am un bagaj foarte, foarte mare cultural și de amintiri și de cunoștințe. Astfel, cred că bogat nu e neapărat cel care are lucruri materiale ci cel care are foarte multă cultură, foarte multe experiențe și multe amintiri.

Mama: Dacă ai câștiga un milion de euro mâine, ce-ai face cu banii?

Anya: În primul rând, cred că aș sta 10 minute doar să mă gândesc. Nu aș face nimic, i-aș lăsa acolo în fața mea și aș sta să mă gândesc.

„Ok, ce facem acum?”. Nu i-aș cheltui. Nu m-aș duce să-i cheltui instant pentru că știu că i-aș cheltui pe lucruri inutile pe care eu acum le văd extrem de importante, dar în 10 ani, 20 de ani nu o să le mai văd așa. Astfel, mi-aș lua o sumă din ei, mi-aș oferi, să spunem în fiecare lună să pot să iau din acel sac fără fund câte poate 10.000, 15.000 maxim și ori să-i țin dacă nu am nimic de cumpărat, ori din nou, aș investi foarte mult în experiențe, foarte multe călătorii și din nou, m-aș duce la orfelinate și aș lua foarte multe jucării, nu de Crăciun și nu de Paști, într-o zi normală, să spunem.

Mama: Ai mai lucra dacă ai câștiga un milion de euro?

Anya: Da. Aș mai lucra.

Mama: De ce?

Anya: Pentru că dacă aș sta degeaba toată ziua, aș putea să-mi permit să fac foarte multe lucruri pentru că un milion de euro îmi ajung până mor, dar n-aș mai avea neapărat satisfacție pentru că nu i-am muncit eu, nu sunt munciți de mine, i-am câștigat.

Nu a fost munca mea, nu eu m-am trezit de dimineață să mă duc, nu eu am fost promovată, doar i-am primit. Și pentru mine asta nu-i neapărat un lucru care să mă satisfacă pentru că consider că pot mai mult și m-aș simți mult mai bine să fie banul muncit de mine și să-l cheltui decât să-l fi primit și să-l fi cheltuit având o viață de lăfăială.

Anya: Dar tu dacă ai primi acești bani mâine, ce ai face cu ei? Mi-ai da și mie?

Mama: Bineînțeles că ți-aș da și ție. Reprezinți o prioritate în viața mea.

Anya: Cât mi-ai da?

Mama: Nu știu, mă mai gândesc. În funcție de ceea ce ai vrea tu să faci cu ei sau de lucrurile pentru care sau de care ai avea nevoie.

În funcție de nevoile tale, vedem și care ar fi bugetul. Ce aș face cu ei? Aș investi în mine și aș investi în diverse lucruri ca să-i fac pe alții fericiți, probabil.

Anya: Păi și… să spunem… dacă aș avea neapărat nevoie de toți banii aceia, mi i-ai da mie?

Mama: Dacă ți i-aș da, ție… Destul de grea întrebarea asta. Păi depinde pentru ce ar fi. Sigur că dacă ar fi pentru un lucru foarte important, mai mult ca sigur că ți i-aș da pe toți.

Anya: Mulțumesc. Nu am nevoie. Încă.

Mama: Nu se știe niciodată.

Anya: Vedem mâine dacă ne trezim la ușă cu vreun cec. Dar tu când erai mică primeai bani lunar cum primesc eu acum?

Mama: Nu.

Anya: Păi și cum? Ce făceai?

Mama: Când eram eu mică nu erau atât de multe tentații cum sunt acum și primeam puțini bani cu care mă duceam eventual la librărie sau la cofetărie. Așa era pe vremea mea. Și-mi luam prăjituri.

Anya: Păi și mai ții minte care a fost primul lucru pe care l-ai luat când ai făcut banii tăi?

Mama: Primul lucru? Nu mi-aduc aminte primul lucru pe care l-am luat. Dar am fost foarte încântată când am putut să-mi cumpăr o mașină din primii mei bani. Și atunci, da, am fost foarte încântată.

Cum ai spus și tu, pentru că erau bani munciți de mine. Și a fost foarte important pentru mine să-mi cumpăr ceva de care aveam nevoie și am fost extraordinar de încântată.

Anya: Când erai mică puteai să faci lucruri pentru care să primești bani de la părinții tăi?

Mama: Pe vremea mea nu se purta așa ceva. Mama îmi dădea bani dacă-i ceream și spuneam că vreau să-mi cumpăr o carte, că vreau să merg să mănânc o prăjitură la cofetărie, sau să merg la un film. În rest nu. Făceam diverse lucruri în casă că așa era regula, dar nu-mi dădea nimeni niciun ban pentru asta.

Anya: Deci primeai bani pentru un anumit scop. Hm. Ce norocoasă sunt! ☺

Cât ai fi dispusă să mă plătești pentru treburile pe care le-aș face în casă?

Mama: Cât aș fi dispusă? În funcție de cât de mult faci, cred că ți-aș aloca o sumă între 500 și 1000 de lei pe lună. În funcție de cât de multe lucruri faci, de cât de grele sunt treburile pe care le faci.

Anya: Ok. O să mă apuc atunci. Sună foarte bine! ☺ Dar tu care crezi că este cel mai important lucru pe care banii nu-l pot cumpăra?

Mama: Este o întrebare foarte grea. Pe de-o parte, cum ai spus și tu, sănătatea, pe de altă parte fericirea – pentru că poți să fii fericit și fără să ai toți banii din lume, poți să te simți împlinit și fericit -, prietenii nu se pot cumpăra cu bani… timpul nu se poate cumpăra cu bani. Nu știu.

Anya: Ce meserie m-ai sfătui să aleg ca să câștig mulți bani în viitor?

Mama: În opinia mea te-aș sfătui și te sfătuiesc să faci ceea ce consideri tu că este potrivit pentru tine. Din punctul meu de vedere, meseria care îți place, job-ul la care te duci cu plăcere și nu te trezești dimineața: „ah, iar trebuie, vai!”. Deci fă ce-ți place și după aceea tot ce vei câștiga o să fie cu plăcere și nu o să simți că muncești sau nu o să simți atât de mult oboseala dacă faci munca cu plăcere. Așa că eu nu te pot sfătui să faci un anumit job sau o anumită meserie. Fă ce consideri tu că-ți place!

Anya: Crezi că ar trebui să îmbin pasiunea cu munca sau să le las separate?

Mama: Întotdeauna să îmbini pasiunea cu munca. Pentru că și eu fac ceea ce-mi place mie, nu m-a obligat nimeni să o fac și o fac cu plăcere. Dimineața mă trezesc cu plăcere și plec la serviciu.

Anya: Tu ce crezi? Noi suntem bogați sau săraci?

Mama: Depinde cum privești. Din punctul meu de vedere a fi bogat sau sărac se raportează la ce? La bani, la haine, la mașini sau la lucrurile pe care le putem avea și cu care să ne simțim bine. Da, eu mă simt un om bogat prin tot ceea ce am, prin faptul că te am pe tine lângă mine, prin tot ceea ce fac în fiecare zi. Eu mă simt un om bogat, într-adevăr.

Citește și: Aventuri financiare la 15 ani: „Mi-ar plăcea să dau meditații copiilor mai mici decât mine și cu banii strânși să-mi iau o mașină”

Anya: Suntem milionari! ☺

Dacă ar fi să te uiți la tine când erai de vârsta mea, ce sfat ți-ai da din punct de vedere financiar? Ce ți-ai spune la 18 ani? Te întorci așa din viitor și îți dai un sfat…

Mama: Foarte interesantă întrebarea: cred că mi-aș da un sfat să nu dau banii pe prostii. Pe mine nu m-a învățat nimeni ce ar trebui să fac cu banii, cum ar trebui să-i gestionez. Toate le-am învățat singură privind la unul, privind la altul, iar despre a economisi, mai mult în ultimii ani. La început, nici nu aveam din ce, să fiu sinceră. În ultimii ani am început și de când ești tu, gândindu-mă că s-ar putea să mergi undeva la o facultate unde ar trebui să plătim niște bani, mi-am zis că ar fi bine să economisesc.

Anya: Și în facultate?

Mama: În facultate eram o grupă foarte unită și ne strângeam când la unul, când la altul, unul avea ceva mai mulți bani, altul nu avea… când avea unul luam diverse lucruri și făceam… la mine acasă ne strângeam că eu aveam casă, ne strângeam la mine și mâncam ceva, mai făceam niște paste și mai dădeam o petrecere cu bani puțini, fără să comandăm lucruri, găteam.

Anya: Când erai mică mai aveai și alte surse de venit? Te duceai la colindat, poate?

Mama: În principiu nu, dar, uneori, când veneau rude în vizită care nu mai fuseseră pe la noi de mult timp, se întâmpla să mai dea cineva ceva bani, bunicii mai dădeau din când în când, dar în rest nu. Nu mergeam nici măcar la colindat pentru că mie nu-mi plăcea să merg la colindat, trebuie să recunosc. Acum, dacă m-aș întoarce înapoi cred că aș merge, dar atunci nu-mi plăcea, îmi era rușine.

Anya: Și crezi că ar fi fost o sursă de venit aceea?

Mama: Da, erau niște bani făcuți într-un mod frumos, cu care puteai să faci ceva. Ce se putea face pe vremea mea, când eram eu copil.