Dr. Cosmin Dima – fostul manechin al lui Botezatu este acum stomatologul vedetelor

Când spui stomatolog, este imposibil să nu te treacă câţiva fiori. Nu cred că există oameni care să nu meargă cu teamă la medicul dentist. Poate doar cei care merg la Dr. Dima. Am auzit despre Cosmin Dima întâmplător, dar mi s-a părut atât de interesantă povestea lui căci am ţinut să fac un interviu cu el. A fost un manechin extrem de apreciat, obişnuit cu marele podiumuri, unul dintre preferaţii Zinei Dumitrescu şi ai lui Cătălin Botezatu. Încă din liceu a încercat tot felul de afaceri pentru a-şi câştiga independenţa financiară, însă şi pe acestea, dar şi modelingul, le-a abandonat în favoarea pasiunii sale: stomatologia.

Este extrem de pasionat de această meserie căci s-a străduit să devină tot mai bun, lucru pe care l-a reuşit şi printre pacienţii săi se numără zeci de vedete autohtone, dar şi internaţionale.

Mai mult decât atât a inventat o tehnică chirurgicală şi este pe cale de a produce un instrument esenţial pentru chirurgia stomatologică, acesta fiind marea sa invenţie.

La aniversarea a zece ani de la deschiderea clinicii, împreună cu Cătălin Botezatu şi câteva modele profesioniste, a făcut o şedinţă foto, atipică pentru un medic stomatolog, în sensul că nu a făcut poze cu mulaje şi aparate stomatologice. Mai multe poze puteţi vedea în galerie.

Pentru anul viitor îşi doreşte să fie „sănătos şi fericit”, nimic mai mult, pentru că dacă este fericit, înseamnă că le are pe toate cele ce-i sunt necesare.

De când există cabinetul şi de când eşti medic stomatolog?

Cabinetul există de 10 ani, iar eu sunt medic stomatolog de 16 ani.

Nu te-a tentat să rămâi model?

Convingerea era clară: pe parcursul facultăţii am lucrat foarte mult ca model şi m-am convins chiar de atunci că e mai bine să-mi urmez vocaţia. Fiind deja foarte bine înfipt în lumea modei, având deja solicitări şi având deja relaţii, nu a fost foarte simplu să spun „de azi nu mai sunt model, ci medic”. Atunci am început să lucrez în paralel, iar pe parcurs am început să lucrez mai mult ca medic şi mai puţin ca model, nu am mai avut timp să merg la casting-uri şi astfel, încet încet am renunţat definitiv la modeling.

De ce stomatolog, de ce nu cardiolog?

Mama mă visa neurochirurg. Mama e medic, tata e economist. Eu sunt medic, fratele meu e economist. Visul mamei era să fiu neurochirurg şi a încercat să mă canalizeze pe partea aceasta. Mi-am dat seama la timp că viaţa de spital e mult diferită de ceea ce îmi doresc eu şi atunci m-am canalizat pe stomatologie. Mama a insistat până în ultimul moment, chiar până am dat examenul. Voia să dau la medicină generală şi să mă transfer ulterior, doar, doar să reuşească să mă ducă unde îşi dorea. Până la urmă mi-am urmat drumul şi bine am făcut, căci dacă dădeam la medicină generală, probabil nu aş fi profesat.

Erai model…

Nu ştiu dacă eram model. Pe parcursul studenţiei am avut foarte multe business-uri, magazine de haine, afaceri cu electronice, o fabrică de broderie, magazin de vinuri, foarte multe. Am încercat câte puţin din toate şi aveam alternative. Din clasa a 10-a mergeam în Turcia cu fratele meu să aducem haine.Le-am încercat pe toate, am ştiut care este alternativa şi am simţit că meseria de stomatolog chiar mi se potriveşte şi o fac din pasiune.

Crezi că te-a ajutat faptul că ai fost atâta timp în showbiz? Ai avut un start mai accelerat?

La început nu m-a ajutat, dar ulterior da. Am avut un start mai întârziat pentru că toată lumea în primii ani mă percepea ca pe model, nu ca pe medic şi, câtă vreme  nu aveam unde să lucrez, toţi spuneau că vin la mine când vor avea nevoie. Când am avut unde să lucrez, nu mai venea nimeni. Cred că toţi spuneau că fiind manechin nu m-am preocupat de învăţat, deşi a fost tocmai invers. 

In primii doi ani cunoscuţii din lumea modei nu prea au apelat la serviciile mele ca şi medic stomatolog. A trebuit să încep cu alţi pacienţi şi abia după ce s-a răspândit vestea că ştiu ce fac, au început să se aducă unul pe altul, au început să capete încredere, să se şteargă din mintea lor imaginea de manechin, care nu este chiar a celei mai inteligente persoane şi astfel am început să am pacienţi şi din lumea modei şi a televiziunii.

Oamenii când merg la stomatolog merg cu teamă. Pe podium te-ar fi adulat. Nu te sperie puţin gândul că oamenii se tem de tine?

Eu aveam mai mult de oferit decât frumuseţea pe care o arătam pe podium. Iar frumuseţea este trecătoare. 

Pacienţii care vin la mine văd că nu au de ce să le fie teamă pentru că, aşa cum spunea şi Valentina Pelinel, la mine anestezia nu doare deloc pentru că ştiu cum să o fac, am răbdare şi, dacă anestezia nu doare, atunci nu mai doare nimic. Şi cei care veneau şi transpirau pe scaun de frică, au ajuns la concluzia că nu-i doare nimic şi au revenit fără să le mai fie frică.

Deci la tine nu doare…

La mine nu doare şi nici la colegii mei, căci i-am format şi pe ei. Dăm cu anestezic de contact, aşteptăm, nu ne grăbim, apoi injectăm foarte încet. De fapt acesta e secretul: să amorţească mucoasa foarte bine şi să injectezi foarte lent.

Am auzit că ai revoluţionat cumva stomatologia, că poţi fi numit un inventator…

E mult spus. Sunt în curs de a inventa ceva. Am avansat producţia unui instrument gândit de mine cu cea mai mare firmă de producţie de instrumentar medical stomatologic din lume. Atunci când vrei să inventezi ceva, nu este foarte simplu, sunt foarte mulţi paşi de urmat, iar lucrurl acesta se întâmplă foarte lent. E un instrument pentru recoltarea de grefe gingivale, intervenţie care se practică tot mai mult în implantologie. Se recoltează o grefă epitelio-conjunctivă (o fâşie de gingie) din cerul gurii şi se suturează pe zona de interes pentru a regenera gingia. Lucrul acesta se face acum aleatoriu, cu lama de bisturiu, e o zonă greu accesibilă şi nu poţi să obţii o grefă perfectă. Atunci m-am gândit la un instrument, foarte simplu ca şi utilizare, dar ingenios ca şi idee, care să poată recolta grefa perfectă în numai 30 de secunde. Acum sunt în discuţii pentru producţia lui.

Şi ai mai inventat ceva. O tehnică chirurgicală…

Da, o tehnică chirurgicală care se numeşte snake tehnique, folosită pentru a îmbunătăţi calitatea ţesuturilor din jurul implanturilor, etapă foarte importantă pentru rezultate pe termen lung. Pentru ca implanturile să reziste cât mai mult timp este importantă atât calitatea osului cât şi a ţesuturilor moi adiacente. Când nu există suficient ţesut, se ia grefă din cerul gurii ceea ce înseamnă o altă intervenţie. Eu am venit cu ideea că dacă tot am o zonă în lucru, de ce nu aş recolta de acolo, iar pacientul scapă cu o singură intervenţie chirurgicală. La implanturile din zona laterală, mă folosesc de zona din spate cu gingie bogată şi translatez într-un fel ţesutul respectiv. Un capăt de ţesut rămâne ataşat ţesutului donor, fiind natural vascularizat – lucru foarte important pentru reuşita integrării grefei, iar pe celălalt îl aduc în zona în care am nevoie.

Înţeleg că această tehnică a fost adoptată şi de alţii?

Da, aşa este!

Sunt medici care au început să folosească tehnica, iar feedback-ul a fost foarte bun. Eu fiind prezent în majoritatea grupurilor internaţionale de medici chirurgi şi implantologi, am făcut publică metoda şi astfel, ea s-a putut răspândi în toată lumea. Astfel am ajuns în postura de a mi se cere acordul de către chirurgi de renume de a prezenta la congrese internaţionale anumite cazuri din portofoliul meu.

În urmă cu câţiva ani am decis să împărtăşesc experienţa mea şi celorlalţi şi am început să ţin cursuri. Succesul nu s-a lăsat aşteptat nici pe această latură şi am primit invitaţii de a şine cursuri atât în ţară cât şi în diverse colţuri ale lumii. Chiar de curând am fost înştiinţat că un caz de-al meu va fi expus la unul dintre cele mai mari congrese de implantologie ce va avea loc anul viitor în Bahamas.

Ce alte pasiuni mai ai?

Am mai multe. Sunt pasionat de antichităţi şi design interior.

Am decorat câteva saloane de înfrumuseţare. Am o prietenă căreia i-a plăcut foarte mult clinica mea şi mi-a cerut recomandare pentru designerul care a lucrat la decorarea acesteia. I-am zis că nu am cum să o ajut căci eu am fost „designerul” şi atunci ea m-a rugat să-i gândesc şi ei designul. De la salonul acela, am mai făcut încă un salon şi tot aşa, dar atunci încă mai aveam timp.

Îmi plac foarte mult sporturile de apă, am permis de skeeper, merg la sailing, la sky, la patinaj, joc tenis de câmp. Şi, pasiunea cea mai mare e stomatologia.

Se spune despre tine că eşti stomatologul vedetelor…

Putem spune şi aşa. Au început încet încet, după acei doi ani în care au fost mai reticenţi, să îmi treaCă pragul cabinetului. Până la urmă, cea mai bună reclamă este mulţumirea pacientului care te recomandă mai departe. 

Multe dintre vedete, cunoscându-mă şi au zind lucruri bune legate de serviciile mele, au apelat cu încredere. 

Ce vedete au venit la tine?

Păi sunt foarte mulţi: Cătălin Botezatu, Andra şi Cătălin Măruţă, Dana Săvuică, Valentina Pelinel, Florin Zamfirescu şi mulţi alţii. Chiar şi Miss Venezuela mi-a trecut pragul în urmă cu câţiva ani.

Toţi care zâmbesc frumos la televizor…

Nu aş putea spune că vin toţi, dar o parte semnificatică, da.

Copii tratezi?

Eu nu, dar am colegi care tratează copii. Practic avem în clinică medic pentru fiecare specializare în parte, astfel încât putem acoperi întreaga gamă de servicii de stomatologie. Eu m-am axat în ultima vreme pe chirurgie şi estetică la nivel complex, adică reabilitări totale. Când vin pacienţii şi cer acel zâmbet de Hollywood, la mine ajung.

Cu timpul cum stai, căci pare că faci foarte multe?

Nu am niciodată destul. Lucrez 12 ore pe zi în clinică şi nu plec niciodată pe lumină de la clinică. Dar îmi este bine aşa. Cu cât sunt mai ocupat, cu atât mă organizez mai bine şi valorific timpul la maxim.

Dar de Crăciun îţi vei face mai mult timp pentru familie, nu?

De Crăciun întotdeauna îmi fac timp. Merg mereu la părinţi de Crăciun, iar de Revelion uneori plec din ţară.

Ce-ţi doreşti pentru anul viitor, în numai 3 cuvinte?

O să-ţi spun în două. Să fiu sănătos şi fericit. Fericirea este ceva atât de simplu şi totuşi atât de complex. Iar fără sănătate, nimic nu mai are farmec.