Dr. Elena Claudia Teodorescu: „Din păcate nu există, nici vârstă, nici profesie, nici educaţie care să te poată feri de cancerul de sân”

Cancerul mamar este din păcate o realitate care loveşte în ziua de azi din ce în ce mai multe femei tinere. Dr. Elena Claudia Teodorescu, medic primar radiologie şi imagistică medicală, doctor în ştiinţe medicale, consideră că o explicaţie a incidenţei cancerului la sân la vârste tinere ar fi „creşterea nivelului de trai” însă într-un mod negativ, iar obezitatea, consumul de zahăr, factorii genetici şi tratamentele hormonale sunt printre principalele cauze ale apariţiei cancerului de sân. Însă, indiferent de factorii de risc pe care îi purtăm sau de cei protectivi care ar trebui să ne apere, până la urmă există un cumul de situaţii care pot duce la apariţia cancerului de sân, cumva nimic şi nimeni nu ne poate proteja, în afară de Dumnezeu. De aceea, Dr. Teodorescu, a iniţiat o campanie în cadrul clinicii Donna Medical Center, „Fii o Super-Donna!”, prin care le îndeamnă pe toate femeile să aibă grijă de ele, să acorde importanţă controalelor medicale de rutină în încercarea de prevenţie a cancerului la sân, până ce nu este prea târziu. I s-au alăturat nume importante din presă, cultură şi din comunicare, nume precum cel al Ilenei Badiu, Noemi Meilman, Oana Pelea sau Ioana Ulmeanu, ultima fiind diagnosticată cu cancer de sân. În încercarea de a sprijini o astfel de iniţiativă, am stat de vorbă cu Dr. Elena Claudia Teodorescu, unul dintre cei mai buni specialişti de la noi din ţară în acest domeniu, şi vedeţi mai jos care sunt concluziile.

Aveţi idee care este incidenţa cancerului de sân în România, statistic vorbind?

Dr. Elena Claudia Teodorescu: Ca şi ţară ne încadrăm undeva la o incidenţă medie, iar ca număr de cazuri, aproximativ undeva la 8000 de cazuri noi pe an depistate. Iar ca incidenţă exactă, nu putem spune, deoarece România nu are o înregistrare foarte exactă, nu există un registru al cancerului în care să fie trecute absolut toate cazurile, de aceea este puţin mai ambiguu, nu sunt datele foarte certe pentru că nu există o centralizare aşa cum se întâmplă în alte ţări. Dar cam aşa sunt raportate: 8000 de cazuri noi depistate în fiecare an în România.

Din experienţa dumneavoastră, vi se pare că incidenţa cazurilor de cancer la sân la femei tinere, sub 40 de ani, a crescut în ultimii ani?

Da, aş zice că văd mai multe paciente cu cancer mamar cu vârstă sub 40 de ani. Într-adevăr, statistic, marea majoritate a cazurilor sunt peste 40 de ani, dar totuşi sunt destul de multe cazuri la femei care au între 30 şi 40 de ani şi, mai rar, dar nu chiar în mod excepţional, la paciente care au între 20 şi 30 de ani.

Aveţi o explicaţie?

Dr. Elena Claudia Teodorescu: O explicaţie, mi-e foarte greu să spun deoarece nu se ştie care este exact cauza apariţiei cancerului la sân. Se ştie că sunt foarte mulţi factori de risc şi probabil că această creştere a nivelului de trai ar fi o explicaţie, creştere care înseamnă nu partea bună a lucrurilor, ci partea mai puţin bună a lucrurilor, în sensul că există un consum mult mai mare de dulciuri rafinate, există mai multe persoane cu greutate peste medie, supraponderale, se iau mult mai multe anticoncepţionale decât înainte. Toate acestea ar putea duce la creşterea incidenţei apariţiei cancerului mamar la vârste tinere.

Ce înseamnă campania iniţiată de dumneavoastră „Fii o Super-Donna!”?

Dr. Elena Claudia Teodorescu: Ideea principală a acestei campanii a fost că o femeie trebuie să conştientizeze că trebuie să aibă grijă de ea pentru că dacă ea nu va avea grijă de ea, nu va avea cum să aibă grijă de ceilalţi din jurul ei, de persoanele dragi ei şi nici de lucrurile pe care le are de făcut din punct de vedere profesional, fie că este antreprenor, fie că are un job. Este foarte important să conştientizeze că nu trebuie să se lase ultima şi să se neglijeze complet şi să se gândească că pot să fie nişte lucruri pe care trebuie doar să le bage în seamă şi să acţioneze la nivel minim. Spun minim referindu-mă la un control o dată pe an care nu înseamnă nimic. Ce înseamnă ca o dată pe an să pierzi două ore ca să-ţi cumulezi nişte examinări, iar apoi să fii liniştită că într-o mare proporţie eşti bine. Sunt şi nişte eforturi care nu sunt tocmai minime şi aici mă refer la a avea un stil de viaţă sănătos, la a face mişcare la a avea o alimentaţie echilibrată, lucruri pe care trebuie să le facem zi de zi, ceea ce nu este la fel de uşor cu a merge două ore pe an la un control. Dacă noi nu avem grijă de noi, de cele mai multe ori, altcineva nu are şi în special femeile sunt cele care au grijă de ceilalţi, de părinţi de soţ, de copii şi de aceea trebuie să se gândească şi al ele, nu numai la ceilalţi.

Scopul campaniei este acela de a transmite importanţa prevenţiei, nu?

Importanţa prevenţiei dacă se poate prevenţie, dacă nu, cel puţin a controlului de rutină făcut cu regularitate.

De la ce vârstă ar trebui să ne preocupe controalele la sân, mai exact prevenţia cancerului al sân?

Dr. Elena Claudia Teodorescu: În ceea ce priveşte prevenţia cancerului la sân, ghidurile, protocoalele presupun ca aceste controale de rutină să se facă după 40 de ani şi asta înseamnă mamografie de screening, aşa se face în toate ţările care au programă de screening, România încă nu are. Nu există neapărat un consens perfect al vârstei de începere şi a intervalului de timp la care să se facă această mamografie de screening. Există ţări în care există variaţii cu privire la vârsta de începere şi intervalul, însă marea majoritate recomandă 2 ani interval şi după 40 de ani efectuarea mamografiei. Riscul de cancer creşte o dată cu vârsta. La 60 de ani, riscul de cancer la sân este mai mare decât la 40 de ani şi şi mai mare decât la 30 de ani. Pe de altă parte, la 40 de ani sau sub, cancerul mamar are o agresivitate mai mare, se dezvoltă mai rapid, plus că suntem la o vârstă la care mai avem mulţi ani în faţă până la speranţa medie de viaţă, deci ar trebui să facem eforturi mai mari. Un caz depistat la o vârstă precoce îi asigură o durată de viaţă îndelungată. Mi se pare important nu să începi controalele la 50 de ani sau la 60 de ani sau poate niciodată, ci să începi la o vârstă la care într-adevăr poţi fii eficient şi să-ţi asiguri o viaţă lungă înainte.

Să începem la 40 de ani cu mamografia de screening. Şi până atunci?

Până atunci, cred că între 30 şi 40 de ani este bine de făcut o ecografie mamară pentru că este total lipsită de orice fel de risc şi poate să diagnosticheze cancerul mamar în marea majoritate a cazurilor. Practic, de ce se preferă după 40 de ani acea mamografie? Pentru că sunt anumite tipuri de modificări pe care ecografia mamară nu le poate depista. Este foarte bună în caracterizarea nodulilor, a formaţiunilor, dar există cancere mamare care nu se dezvoltă sub forma nodulilor, apar sub alte forme mult mai subtile, fie că sunt uşoare distorsiuni de arhitectură, fie că sunt microcalcificări care înseamnă nişte puncte sub un milimetru, pe care ecografia nu le poate evidenţia. Nu e o manifestare frecventă, mai ales la vârstă tânără şi atunci e suficientă ecografia, plus că sânul tânăr este mai sensibil al radiaţii. O ecografie mamară bine făcută, cu un aparat performant şi de către o persoană experimentată, cred că chiar poate să descopere peste 90% din cazurile de cancer mamar.

Credeţi că există vreo legătură între apariţia cancerului mamar şi implanturile mamare?

Nu, implanturile nu determină apariţia cancerului mamar. S-au făcut foarte multe studii după ce au început să se utilizeze. Iniţial au zis că ar putea influenţa, apoi au zis că nu şi, s-a demonstrat că nu există legătură între cancerul de sân şi implanturile mamare. Ce pot să spun, însă, este că există doar o uşoară îngreunare a diagnosticului la pacientele cu implant mamar, o examinare poate uşor mai dificilă, iar asta am observat în practica de zi cu zi. Dar asta nu înseamnă că nu se diagnostichează, pur şi simplu necesită o mai mare atenţie. Din cauza implantului, ţesutul mamar e comprimat şi de aceea este puţin mai greu de văzut ecografic.

Se tratează cancerul mamar? Aveţi paciente care trăiesc?

Dr. Elena Claudia Teodorescu: Da. Marea majoritate, din fericire. Cel puţin la pacientele pe care le văd şi vorbim despre paciente din Bucureşti, paciente mai educate care vin şi se controlează de rutină şi văd astfel foarte multe cancere în stadii incipiente, în stadii mici, şi atunci reuşita de vindecare este foarte mare după aceea. Nu înseamnă că nu văd şi paciente care vin din diverse locuri sau sunt paciente chiar educate dar care nu şi-au făcut niciodată un control.  Cu cât este descoperit mai repede, cu atât sunt mai multe şanse şi ca şanse de supravieţuire şi pentru faptul că au nevoie de operaţie minim invazivă (nu trebuie masectomie, ci doar un sector scos, lucru care apoi nici nu se observă), dar şi pentru faptul că în cazuri foarte uşoare, aproape sigur nu vor face chimioterapie.

Statul român nu ne ajută în nici un fel în prevenţia cancerului la sân?

Nu ajută în sensul că nu există un program de screening. Dacă ar exista ar trebui ca toate femeile care sunt incluse în grupa respectivă de vârstă să se prezinte regulat la aceste controale.

Dacă eu nu aş avea acces la informaţie şi aş fi de undeva de la ţară, aş putea avea cancer la sân, fără să ştiu acest lucru, sau să-l aflu prea târziu…

Dr. Elena Claudia Teodorescu: Programul de screening înseamnă că acest control ar trebui să fie regulat indiferent că am sau nu ceva, toate femeile peste grupa respectivă de vârstă să meargă la un an sau doi la control. Ceea ce se poate face, în lipsa programului de screening, este ca femeile care merg măcar o dată pe an la medicul de familie sau la ginecolog, să facă acel control clinic şi acel medic să le îndrume să facă, în funcţie de vârstă, o ecografie sau o mamografie mamară. Mai ales dacă depistează ceva. Nu aceasta ar fi situaţia ideală, dar ar fi un pas înainte. Într-adevăr, ca să palpeze cineva, ar trebui ca şi femeia să se ducă, dar nu se duce. Sunt femei care au resurse şi de educaţie şi de informaţi şi materiale şi care nu merg la medic. Pur şi simplu neglijează din diverse motive, că nu au timp, că nu se gândesc la asta sau că nu li se poate întâmpla lor. Din păcate nu există, nici vârstă, nici profesie, nici educaţie care să te poate feri de chestia asta. Chiar dacă există nişte factori de risc sau nişte factori protectivi, nimic nu te poate feri. Există paciente care au născut de tinere, au alăptat, nu au făcut tratament hormonal, nu sunt supraponderale şi totuşi fac cancer la sân. Chiar dacă te gândeşti că nu ai avut niciodată nimic, că nu te-au durut niciodată sânii, ţi se poate întâmpla fără ca ceva sau cineva să te anunţe. Dar dacă ai acei factori de risc, probabilitatea este şi mai mare să se întâmple.

Care sunt aceşti factori de risc?

Dr. Elena Claudia Teodorescu: Factorul de risc principal este factorul genetic. Dacă cineva din familie a avut cancer de sân, iar riscul este cu atât mai mare cu cât este vorba de o rudă de gradul I (mamă, soră, fiică – există şi categoria mamelor care vin la control pentru că au avut fiice lor cancer de sân). Dar nu numai rude de gradul I, ci şi cazul în care există mai multe rude de alt grad care au avut cancer de sân. Însă nu doar dacă ştim că am avut rude cu cancer de sân, suntem predispuşi riscului. Există acele gene incriminate de creşterea riscului de cancer la sân sau ovare, BRCA1 şi BRCA2. Practic acele gene sunt nişte gene care ajută la supresia tumorilor, dar dacă ele în sine sunt modificate genetic, atunci, ele nu mai pot să ajute ci favorizează apariţia cancerului de sân. Pentru asta ar fi indicat un test genetic care este însă costisitor şi nu sunt acoperite de CAS, dar nici nu au indicaţie pentru femeile care nu au avut cazuri în familie.

Pe de altă parte sunt factorii hormonali însemnând pe de o parte acele paciente care intră devreme la menstruaţie şi intră târziu la menopauză: practic există o perioadă lungă de timp în care există hormoni ovarieni şi astfel apar factorii de risc hormonali fiziologici. Pe de altă parte există tratamentele hormonale pe care noi le le decidem, luăm anticoncepţionale mult timp, facem tratament hormonal în perioada de menopauză, lucru care creşte practic riscul de cancer la sân. Acest tratament de substituţie aplicat la menopauză a fost foarte indicat pentru o bună bucată de timp pentru efectele benefice pe care le are asupra sistemului cardio vascular, oaselor, chiar pentru scăderea riscului ovarian, în schimb, îl creşte pe cel de cancer de sân. Mai sunt şi tratamentele de fertilitate care pot contribui la creşterea riscului de cancer de sân.

Mai poate fi incriminată obezitatea, consumul mare de dulciuri. Şi acesta e un factor de risc.

Adică zahărul?

Da, zahărul rafinat din prăjituri, ciocolată. Zahăr e responsabil pentru multe lucruri, atât direct, pentru obezitate, diabet, dar şi indirect, este un factor de risc pentru cancerul de sân.

Un alt factor de risc important, dar destul de limitat îl prezintă persoanele care deja au fost operate fie de un cancer mamar, fie au prezentat nişte modificări benigne dar cu risc.

Alăptatul previne apariţia cancerului de sân?

Alăptatul, da, e un factor protectiv, doar dacă alăptarea este pe un interval destul de mare, cel puţin un an. Am avut şi paciente care au avut trei copii şi i-au alăptat pe toţi şi totuşi au făcut cancer. Nu înseamnă că dacă ai factori protectivi, eşti neapărat scutit de această boală. Ca şi în cazul factorilor de risc. Iarăşi nu înseamnă că dacă ai anumiţi factori de risc, sigur vei face cancer de sân. Nu există o singură cauză a apariţiei acestei boli. Cred că este o situaţie multi factorială. Sunt multe chestii cumulate care la un moment dat pot duce la apariţia cancerului de sân.

Pare că totul e în mâna lui Dumnezeu?

Aşa cred. Cred că şi Dumnezeu are o misiune pentru fiecare.