Dr. Ioana Drăgoicea, medic chirurg plastician: „1 bărbat la 5 femei apelează la injecţiile cu botox sau acid hialuronic”

Tratamentele non invazive de întinerire a tenului sunt din ce în ce mai la modă printre persoanele de carieră, femei şi bărbaţi trecuţi de 40 de ani care se preocupă de sănătatea şi aspectul lor. Dacă în urmă cu 10 ani „botoxatele şi siliconatele” făceau parte dintr-o anumită categorie de public, astăzi dacă îi priveşti pe cei care frecventează cabinetele medicilor esteticieni, nu îţi dai seama că au apelat la astfel de proceduri. Dr. Ioana Drăgoicea, medic primar chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă şi estetică ne-a acordat un interviu interesant despre ce înseamnă de fapt procedurile non invazive de întinerire a tenului, despre cum se folosesc ele, care sunt costurile şi care este profilul pacientului ce apelează la ele. De asemenea ne-a povestit despre importanţa cremelor de hidratare a pielii, despre marketingul care stă în spatele acestora precum şi despre munca unui medic ce lucrează într-un spital de stat din România. Dr. Drăgoicea a renunţat la a mai fi medic la prestigiosul Spital de urgenţă Floreasca pentru a-şi urma pasiunea pentru chirurgia estetică şi de câţiva ani are un cabinet medical, Uptown Esthetics unde a ales să practice partea frumoasă a meseriei sale.

Ce presupun tehnicile non invazive de întinerire a tenului?

În acest domeniu au rămas pe primele locuri tratamentele cu botox şi tratamentele cu fillere sau acid hialuronic pentru ca acesta este cel mai safe produs folosit ca filler, ca substanţă de umplere.  Au rămas până acum cele mai bune tratamente, pentru că au şi proba timpului. Sunt împotriva oricărei injectări cu filer permanent, precum siliconul. În toată lumea civilizată acest produs a fost interzis. Există totuşi situaţii în care în România se mai injectează încă silicon în ţesuturi.

Are efecte negative pe termen lung?

Pe termen lung s-au observat nişte efecte care sunt greu de corectat apoi. Doar cu intervenţie chirurgicală mai poţi să scoţi un filler permanent dintr-o buză sau dintr-o faţă şi atunci cu sechele, evident. Pe când acidul hialuronic e o substanţă care în mod normal există în organism şi care se resoarbe treptat pe parcursul unui an, un an jumătate, e complet inofensivă.

Asta înseamnă că într-un an sau un an şi jumătate pacienta trebuie să revină la cabinet?

În cazul acidului hialuronic, se poate reveni după dorinţe. În cazul acidului hialuronic, substanţa pe care o introduci iniţial, de exemplu pentru buze, am introdus un mililitru de acid hialuronic, începe să se resoarbă treptat şi poţi să repeţi procedura după un an când se consideră resorbit. Există şi variaţii. Nu la toată lumea se întâmplă la fel: unii resorb în 10 lunii, alţii resorb în mai mult de un an. Însă, în funcţie de cum doreşte pacientul se poate reumple şi mai devreme de reabsorbţie.

În cazul botoxului, substanţa folosită pentru corectarea ridurilor de expresie de la nivelul frunţii, laba gâştii, reinjectarea se recomandă a fi făcută la 6 luni, nu mai des, pentru că în cazul acestei substanţe poate să apară rezistenţă, adică nu mai reacţionezi prin dispariţia ridurilor dacă faci abuz. Astfel, în cazul botoxului trebuie să duci pacientul la interval de timp cât mai mare, spre şase luni, poate chiar şi mai mult.

Tu îţi faci astfel de proceduri?

Sigur că da. Îmi fac de pe la 31-32 de ani, de când le fac şi altora injecţii cu botox. Consider că în cazul ridurilor de expresie, cele de pe frunte şi de la coada ochiului, trebuie să ne facem injecţii din momentul apariţiei lor, din momentul în care le observăm, să folosim doze foarte mici pentru a reuşi să le controlăm. Dacă îţi pui în cap că îţi vei face botox numai după 40 de ani, s-ar putea să nu mai obţii aceleaşi rezultate pentru că ridul acela s-a creat în piele. Ideea e să acţionezi precoce şi să menţii o stare bună a tenului, să nu laşi lucrurile să avanseze. Altfel, va fi greu de corectat apoi.

Cum sună caracterizarea „siliconată, platinată şi botoxată”?

Asta cu „botoxată„ este folosită în special pentru femeile cu buze injectate, lucru care este total greşit, pentru că aşa cum spuneam botoxul se foloseşte pentru riduri. Multe dintre pacientele mele arată foarte natural, nu-ţi dai seama că sunt injectate. Fiecare medic cred că intervine câtuşi de puţin în imaginea pacientelor sale. Chiar dacă pacienta îţi cere buze nu ştiu cum, riduri deloc sau te miri ce altceva, cred că fiecare medic îşi pune amprenta asupra muncii sale. Vrând, nevrând nu poţi să faci ce cere pacienta pentru că ai şi tu o imagine despre frumuseţe. În cazul meu, tendinţa şi dorinţa mea este să încerc să fac oamenii să pară mai tineri nu alţii. Nu  vreau să le schimb expresii, fizionomii, să nu mai fie recunoscuţi pe stradă. Cel mai mare eşec al injectologiei mi se pare atunci când reuşeşti să transformi un om să nu mai semene cu el. Poţi să faci lucruri în limitele bunului simţ. Aş putea să-ţi arăt câteva paciente şi nu ai ştii că sunt injectate. Ai spune că arată bine, că arată tinere şi când ţi-aş spune vârsta ai spune „wow”. Pentru mine ar fi un eşec dacă mi-ar spune cineva că au observat colegii de birou că s-a injectat. Pentru mine cel mai mare compliment e „Ce bine arăţi! Ai fost într-o vacanţă? Arăţi odihnită!

Trebuie să recunosc că am şi eu paciente „botoxate, siliconate şi platinate”, dar încerc să păstrez măsura. Am şi refuzat paciente pentru că atunci când se depăşeşte o limită, trebuie să le mai las să se ducă.

Ce părere ai de produsele de îngrijire? Dermatocosmetice cu acid hialuronic sau tot felul de formule magice care fac ridurile să dispară?

Evident că sunt promisiuni de marketing mincinoase pentru că nu poţi să foloseşti o cremă şi după 3 săptămâni să scapi de riduri.  Pe de altă parte trebuie să recunosc totuşi proprietăţile unor produse cosmetice, de exemplu cele cu acid hialuronic care pot menţine o hidratare bună a straturilor superficiale ale pielii şi care pot prelungi uneori durata de viaţă a unor proceduri injectabile. De exemplu, injectezi acidul hialuronic pentru corectarea unor riduri, iar faptul că  foloseşti apoi un produs de hidratare bun, e important pentru prelungirea efectului acestor proceduri. Dar selecţia trebuie să se facă foarte atent.

Elixirul tinereţii nu s-a inventat. Totuşi există substanţe cu proprietăţi anti radicali liberi cum este şi coenzima Q10, vitamina C sau resveratrolul pe care le putem folosi pe cale internă adică să mâncăm alimente care au în componenţa lor astfel de substanţe anti radicali liberi care pot schimba lucrurile şi pot lupta împotriva îmbătrânirii. Pe mine mă pasionează subiectul şi chiar mă gândesc să dezvolt puţin şi partea de medicină anti aging, chiar dacă sunt chirurg.

Cât de scumpe sunt astfel de procedări non invazive de întinerire a tenului?

Sunt destul de costisitoare, dar dacă poţi face ceva pentru tine, ar fi bine să o faci. Preţurile procedurilor injectabile depind evident de produsele pe care le foloseşti. Eu prefer produsele premium care sunt şi cele mai scumpe, dar au cel mai mic risc de reacţii adverse. Prefer să cumpăr cel mai pur acid hialuronic, cea mai pură toxină botulinică şi chiar dacă pentru mulţi preţul pe care îl propun pare mare, prefer să nu fac acea procedură decât să risc am un pacient nemulţumit şi să stau cu stresul că aş putea corecta şi anihila efecte ulterioare. Toxina botulinică costă între 250 şi 350 de euro, în funcţie de cantitatea injectată. Evident că la un bărbat cantitatea este uneori aproape dublă decât în cazul unei femei. În cazul acidului hialuronic între 250 şi 300 de euro pe mililitru de produs. Se taxează întotdeauna în funcţie de cantitate şi evident, tipul produsului. În cabinetul meu fiecare pacient primeşte un carneţel pe care se lipesc etichetele de produs pentru a avea o evidenţă.

Care a fost cea mai mare satisfacţie a ta?

Am avut o pacientă căreia i-am pus implant mamar şi care a venit să-mi spună ulterior că i-am salvat viaţa pentru că după intervenţie şi-a găsit jumătatea şi s-a căsătorit şi nu mai este depresivă şi nefericită cum era înainte. Bineînţeles că nu cred că implantul meu a făcut-o să se căsătorească şi doar i-a dat încredere în ea.

Cum ai ales meseria asta?

Ştiu că în 2000 când am luat rezidenţiatul pe chirurgie plastică mă gândeam să aleg ginecologie, oftalmologie sau chirurgie plastică, aceasta din urmă pentru că acest domeniu era la început şi am fost atrasă de noutatea ramurei.

Spuneai că de un an de zile nu mai lucrezi în spitalul de stat. De ce ai plecat de acolo?

Eram de mult preocupată de domeniul chirurgiei estetice. Evident că într-un spital de urgenţă nu puteam să fac asta pentru că veneau tot felul de traumatisme, încercam să reconstruiesc feţe şi multe altele. A fost o parte importantă în procesul meu de pregătire, dar deja de 8 ani lucram în paralel şi în privat. Am fost foarte atrasă de domeniul chirurgiei estetice.

Era ceva ce nu-ţi plăcea la stat?

Eu am fost norocoasă. Eu am dat un examen pentru post, l-am obţinut din anul doi de rezidenţiat. Eu nu fac parte dintre medicii care se plâng că nu au post. Când am întrat la Floreasca mi s-a părut că l-am prins pe Dumnezeu şi spuneam că nu voi pleca niciodată de acolo. Lucrurile au evoluat şi în timp mi-am dat seama că pe lângă faptul că nu aveam timp de familie, îmi doream altceva. În plus mi-a plăcut mereu să fiu independentă şi am încercat să fiu pe picioarele mele, să nu mai fiu angajată. Acum spre 40 de ani, nu mai puteam să fac câte şase gărzi, să stau şi câte 36 de ore în spital. Mă gândeam că poate vreau şi eu o familie, să fac un copil. Aşa am plecat de la stat.

Care este profilul pacienţilor care vin la tine?

Am doamne trecute de 40 de ani care au propriul business sau lucrează în companii, adică din punct de vedere financiar îşi permit astfel de proceduri care sunt destul de costisitoare. Iar numărul bărbaţilor care vin la mine este în creştere. Dacă acum 7-8 ani venea un bărbat la 30 de femei, acum media este 1 la cinci femei. Vin şi persoane publice, dar nu genul acelora care apar pe la televizor. Legea atracţiei cred că funcţionează pentru că m-au căutat numai persoane foarte plăcute. E o plăcere să vin la cabinet şi să mă întâlnesc pacienţii mei.