Pe Andra Munteanu o știi, poate, din anii în care Narada începuse să scrie primele pagini dintr-o carte de istorie a educației tipărită cu suflet și ambiție. Sau, dacă ești nou în poveste, ai putea s-o descoperi azi ca una dintre vocile cele mai articulate și pasionate din România despre științele comportamentale, echitate în educație și, mai nou, despre maturitate financiară.
Da, ai citit bine: maturitate financiară. O expresie care, în gura altora, ar putea suna a manual de contabilitate. Dar nu și când vorbește Andra. La ea, totul capătă umanitate: de la economii la „moștenirea invizibilă” pe care o lăsăm copiilor, nu prin case sau conturi, ci prin felul în care gândim și simțim în raport cu banii.
„Cred că pe noi, românii, istoria ne predispune să gândim pe termen scurt când vine vorba de bani”, spune ea, fără ocolișuri. Și tocmai de aceea, alături de echipa LT.Wealth (noua identitate antreprenorială în care investește azi), Andra Munteanu lansează o campanie cât se poate de concretă: 10.000 de kituri gratuite de educație financiară, în plin Black Friday, ca antidot la febra cumpărăturilor impulsive. Un cadou evaluat la peste 2 milioane de euro, dar cu valoare reală abia atunci când e pus la treabă în viața fiecăruia dintre noi.
Azi, Andra Munteanu vorbește cu sinceritate despre noua ei etapă, despre lecțiile învățate în propria psihanaliză, despre ce înseamnă siguranța într-o lume care vinde incertitudini… și despre motivul pentru care, uneori, să-ți numeri banii într-o căsuță de la țară e începutul unei revoluții personale.
O lectură despre bani, dar nu cum credeai că o să fie. Ci mai profund. Mai uman. Mai #LifeLike.
La un simplu search pe Google aflăm că numele Andra Munteanu s-a transformat în Andra Streche Munteanu și că Narada a devenit LTW. Ce s-a schimbat în ultimii ani, de când nu am mai povestit?
Probabil că felul în care m-aș referi la viața mea este că, în ultimii ani, s-a îmbogățit. Și s-a îmbogățit odată cu familia pe care mi-am dorit-o. Acum, familia este absolut prioritară, iar soțul meu este cel împreună cu care construiesc pe toate palierele vieții.
Pe de altă parte, și profesional viața mea s-a îmbogățit, pentru că am decis să mă reîntorc la cariera antreprenorială. Asta înseamnă că pun la bătaie tot ce am început să construiesc ca expertiză în domeniul științelor comportamentale, unde, deși sunt la început, construiesc asiduu atât în calitate de antreprenor, cât și de activist civic.
În paralel, lucrez la Narada, de data aceasta din poziția de board member, împreună cu echipa executivă, la întreaga nouă misiune și abordare a organizației, din perspectiva științelor comportamentale. Misiunea noastră are la bază trei meta-competențe fundamentale, pe care le considerăm esențiale pentru succesul copiilor în viață.
În același timp, construiesc împreună cu echipa mea LT World, un proiect dedicat maturității financiare a românilor. Chiar dacă este un proiect antreprenorial, îl consider tot un proiect de misiune, pentru că, inclusiv la Narada, anul trecut, când am realizat un research ca să înțelegem ce lipsește în comunități, colegii noștri sociologi au descoperit un lucru esențial: de multe ori, cultura financiară eronată sau lipsa educației financiare îi ține pe copii într-un cerc vicios al sărăciei.
Acest cerc este întărit de lipsa modelelor positive, oameni maturi financiar care să se expună în online și de la care copiii să poată învăța. Asta mi-a dat foarte multă motivație. Mi-a dat motivație, în primul rând, nu să mă duc direct către copii, așa cum făceam înainte prin Narada – acolo deja facem asta, dar în alte scopuri -, ci să intervin în societate, alături de echipa mea de la LTW, pentru a sprijini crearea unor modele sociale de oameni maturi financiar, la toate nivelurile societății, de la care următoarea generație să aibă ce învăța.
Care e rolul tău la Narada astăzi?
Rolul meu este și va rămâne mereu acela de fondator. Asta este ceva ce nu se schimbă. Îl văd aproape ca pe un grad de rudenie – ADN-ul nu poate fi șters, oricât ai încerca. Mai mult decât atât, fac parte din boardul organizației, board pe care îl articulez și îl conduc mai departe. Sunt, de altfel, președintele acestui board în perioada actuală și președintele onorific al organizației, de unde veghez asupra termenului lung și foarte lung al direcției în care merge Narada.
Apropo de asta, vedem o transformare și la nivelul organizației. Noua direcție pornește de la convingerea noastră fundamentală: că succesul în viață nu este prezis de IQ sau de succesul academic, ci de cele trei meta-competențe. Așadar, iată în ce direcție mergem acum.
Andra Munteanu: despre cum ne creștem copiii, portofoliile și viitorul
Profilul tău de LinkedIn spune că ești behavioral sciences enthusiast. Sună foarte fain, dar cum se explică?
Se explică prin faptul că, în urmă cu un an, am început un proces intens de autoeducare. Sau mai bine zis, am reluat conștient ceea ce începusem acum 13 ani, când am intrat pentru prima dată în psihanaliză. De atunci și până azi, n-am încetat să caut. Să mă transform. Să învăț.
A fost (și este) un parcurs lung, în care m-a preocupat constant o întrebare simplă, dar profundă: cum luăm deciziile potrivite?
Pentru că, dacă e să fim sinceri cu noi, cei mai mulți dintre noi știm, în teorie, ce ar fi bine să facem. Știm cum arată o alimentație sănătoasă. Știm că ar trebui să ne economisim banii. Știm cum ar fi bine să ne comportăm în relații.
Și totuși… între știință și acțiune e o prăpastie. Iar mie mi-a fost mereu clar că vreau să înțeleg ce o alimentează. Și mai ales: cum o pot traversa.
Doar că provocarea profund umana este că, deși știm ce avem de făcut și, în esență, de multe ori noi luăm decizii corecte, ulterior, în contextul vieții noastre, nu avem ce ne trebuie ca să le implementăm. Și ce fac, de fapt, științele comportamentale este că sunt un mix de științe socio-umane în care, în realitate, ce studiezi este cum să creezi contexte de viață care să susțină fix implementarea acelor decizii bune luate deja. Și, practic, am început un demers de a găsi specialiști, în țară și în afara țării, pe acest domeniu pentru a mă forma, academic și non-academic.
Și sunt cu adevărata entuziasmată de acest parcurs intelectual, până la urmă, pe care îl duc atât în munca mea umanitară cât și în proiectul meu antreprenorial.
Care e visul tău personal, din postura de co-fondator al organizației, legat de viitorul Narada?
Cred că visul meu pentru Narada, dincolo de orice altceva, se leagă profund de un sentiment personal: acela de a construi, de a pune umărul, în viața asta, la crearea a ceva care să mă supraviețuiască. Pentru că, așa cum spunea – nu mai știu exact cine, cred că am auzit în Take Ianke și Cadîr – tot ceea ce facem noi în viață, oricât de măreț ar fi, va deveni, într-un final, scrum. Adică, oricât de impresionante ar fi lucrurile pe care le construim în business sau pe alte planuri, dacă nu ne întoarcem și nu construim și în viața comunității noastre, aproape că nu contează după ce plecăm de aici.
Dacă este un lucru pe care vreau să-l las în urmă, acela este contribuția mea la educație. Aș vrea să aduc în mintea oamenilor convingerea că, în realitate, nu există niciun copil „al altcuiva”, că toți copiii sunt ai tuturor. Iar viitorul nostru comun, într-o comunitate – fie că vorbim despre un oraș, o țară sau chiar un sat – depinde de cât de mult bine facem noi toți împreună pentru educația lor. Pentru că, la un moment dat, ei vor fi cei care vor lua deciziile pentru noi.
Și dacă ai impresia că un copil crescut și educat greșit, într-o altă școală, undeva departe, nu are cum să te impacteze, poate ar trebui să te gândești că, peste ani, acel copil ar putea ajunge într-o poziție de decizie și ar putea influența fundamental viața ta.
De aceea, dacă vrem să construim un viitor mai bun, trebuie să înțelegem că a investi în educație nu este doar o faptă bună, ci o datorie pe care o avem față de viitor.
Citește și: Narada, „unitatea de primiri urgențe pentru educație” care oferă tablete și internet copiilor pentru școala din timpul pandemiei. Și povestea copilului desculț, de la țară, care azi ajută alți copii
Hai să mergem către LTV. Cum a apărut acest business în viața ta? Cum? De ce? Cu cine?
Aș face o mică trecere și aș povesti un pic contextul, pentru că, de fapt, chiar și la Narada, anul trecut, când am început să facem această transformare în viața organizației, am pornit de la un research făcut în comunități, ca să vedem care sunt marile nevoi pe care le au astăzi copiii și școlile. Și nu mică ne-a fost mirarea când, fără să punem o întrebare directă pe acest subiect, a apărut în mod spontan, în răspunsurile lor, faptul că felul în care copiii percep astăzi relația cu banii și cu succesul material este profund eronat.
Copiii sunt extrem de conectați la social media și sunt expuși constant la modele care le arată că banii se fac repede, care promovează un lux ostentativ, fără să le arate efortul din spatele acelui succes financiar. Iar acest lux ostentativ ajunge să devină o normă socială, devine ceea ce își doresc, însă munca, disciplina și construcția din spate nu devin și ele norme. Iar asta îi predispune la eșec, la un ciclu al sărăciei, pentru că îți dorești să consumi, fără să îți dorești mai întâi să construiești. Fără o inteligență financiară solidă, fără să știi să economisești sau să investești, ajungi să îți pui, practic, un plafon de sticlă asupra propriei vieți economice, care te împiedică să ieși din condiția în care te-ai născut.
Uitându-mă la acest fenomen, mi-am dat seama că, pentru astfel de provocări sociale, nu e suficient să intervii doar în comunitățile defavorizate. Este necesar să creezi modele noi în societate, modele de oameni care ridică la rang de virtute principiile financiare sănătoase, care arată ce înseamnă să economisești și să investești ca obiceiuri firești, normale, de zi cu zi.
Asta ne propunem, de fapt, să facem la LT World: să ridicăm nivelul de maturitate financiară al românilor și să construim o mentalitate a prosperității pe termen lung.
Businessul a fost fondat de cinci oameni: eu, soțul meu, Vlad Căluș, soția lui și Cristina, oameni cu care lucrasem anterior în diverse proiecte de educație. Întâlnirea cu Vlad a fost una esențială, pentru că el are aceeași pasiune pentru educație, dar și-a canalizat-o spre educația financiară a românilor și moldovenilor, încă din perioada pandemiei. El construise deja comunitatea Minimalistu, prin care trecuseră peste 13.000 de oameni, prin cursuri și inițiative educative pe teme de inteligență financiară.
Eu am venit cu expertiza din zona de educație, Lucian cu cea din piețele financiare și servicii financiare, iar ceilalți cofondatori cu know-how-ul lor complementat. Punându-ne toți cinci la un loc, am construit LT World, o companie cu o misiune clară: să contribuim la creșterea nivelului de maturitate financiară a românilor.
Andra Munteanu: „Vreau să construiesc ceva care să mă supraviețuiască”
Ce înseamnă mai exact siguranță financiară? Mai ales într-o perioadă în care aproape nimic legat de finanțe nu e sigur, nici la nivel de guvern, dar nici la nivel personal, având în vedere îngrijorările care se arată la nivel mondial.
Sigur că în momentul ăsta traversăm o perioadă de austeritate financiară, odată cu ultimele pachete de măsuri ale Guvernului. Și, dacă ne uităm din unghiul piețelor internaționale, vedem la fel, tot soiul de turbulențe. Doar că, în realitate, fiecare perioadă vine și cu riscuri, și cu oportunități. Iar diferența o face nivelul de educație financiară al fiecăruia dintre noi. Cei mai educați financiar reușesc, indiferent de context, să transforme perioadele dificile în mari succese.
Pentru că, de fapt, reziliența financiară nu se construiește în afara ta, ea se construiește în propriul buget, în propriul portofoliu, și, mai ales, în principiile corecte după care îți gestionezi banii.
Există chiar o vorbă: „marile averi se fac în criză”. Și nu e deloc departe de adevăr. Dacă te uiți la piețele de capital, vezi că în perioadele de scădere apar oportunitățile cele mai mari, poți face achiziții la prețuri foarte mici, care ulterior, odată ce piața se redresează, se transformă în câștiguri majore.
Dar, pentru asta, ai nevoie de un anumit tip de mindset, de o anumită relație cu banii. Trebuie ca în perioadele de stabilitate să fi avut disciplina de a economisi, ca să ai din ce să profiți atunci când vin crizele. Și trebuie să ai tăria să gestionezi volatilitatea, să nu reacționezi emoțional.
Asta facem noi, de fapt, la LTV: ajutăm oamenii să-și construiască acest tip de reziliență financiară, să înțeleagă principiile de bază ale unei relații sănătoase cu banii, indiferent de contextul economic.
Pe de o parte, sprijinim clienții individual sau în grupuri restrânse, prin programele noastre de educație financiară. Dar, în același timp, vrem să extindem impactul. De exemplu, acum, de Black Friday, vrem să oferim un cadou simbolic unui număr cât mai mare de români, un instrument real de educație financiară, care să-i ajute să-și crească reziliența și să-și recapete controlul asupra propriei vieți financiare. Asta e, de fapt, misiunea noastră: să aducem mai multă siguranță, prin cunoaștere.
Cu această campanie – „Siguranță financiară pentru 10.000 de români” – promiți mai mult decât primul ministru, dacă e să judecăm foarte atent. Ce înseamnă asta? Dezvoltă pe înțelesul tuturor.
Noi nu promitem siguranță financiară pentru 10.000 de români, nu e asta promisiunea noastră. Ce promitem noi, de fapt, este că putem să oferim… dacă în această perioadă de Black Friday, în general, ceea ce e caracteristic este un consum absolut irațional, și oamenii tind să cumpere foarte multe lucruri de care nu au nevoie… ei bine, noi ce facem și nu e o promisiune, ci deja una îndeplinită – este că, în loc să vindem, oferim.
Și oferim, mai exact, 10.000 de chituri prin care românii pot să-și crească nivelul de inteligență financiară.
Ce e foarte relevant este că, practic, în acest chit sunt patru componente care formează o călătorie completă de start în domeniul educației financiare. Sunt extrem de bine articulate, iar în trecut noi chiar le-am comercializat și știm efectele lor.
Prima componentă este cea în care te descoperi pe tine și reacțiile tale în raport cu banii, ca să le poți educa.
Ulterior, ai cartea lui Vlad despre independență financiară, în care el și-a documentat întreaga sa strategie de a-și construi independența financiară, el atingând deja acest target la vârsta de 29 de ani.
Apoi, urmează un workshop despre cum să-ți controlezi banii, bugetul și economiile și, chiar mai mult, un instrument concret: un template de buget și de investiții, pe care să-l poți pune la treabă și să poți începe deja.
Ce promitem noi, de fapt, este că o astfel de gândire, mai așezată, mai lucidă în relația cu bani, în măsura în care este practicată (și nu doar de Black Friday, ci pe termen lung), chiar poate să creeze prosperitate.
Și ăsta este motivul pentru care noi vrem să facem acest dar către români. Pentru că ni se pare extrem de relevant să creștem, să educăm inteligența financiară în liderii societății de mâine.
Fiindcă asta ne poate predispune pe toți să avem, de exemplu, o țară care nu mai intră într-un deficit bugetar atât de mare în viitor, poate chiar niciodată.
Citește și: Andra Munteanu, fetița „desculță” ce luptă azi pentru educația copiilor. După ce a pus umărul la digitalizarea învățământului românesc, azi strânge 2 milioane de euro pentru integrarea copiilor ucraineni în școlile noastre
Dacă tu iei asemenea decizii filantrope, cum rămâne cu business-ul? Unde e profitul? Ce fel de oameni sunt clienții LTW?
Așa cum spuneam și în ce privește misiunea Narada, eu nu cred că o astfel de misiune, cum e maturitatea financiară, n-ar trebui să fie treaba noastră. Nu cred că ar trebui să spunem „ok, asta e treaba altora”. Eu cred că ar trebui să fie treaba noastră.
Cred că o societate mai educată financiar este o societate în care, inclusiv noi, avem mult mai mulți clienți. Și da, ne interesează să construim asta. Pentru că, în programele noastre educaționale pe care le numim High Impact ce facem concret este că luăm oamenii, uneori de la niveluri extrem de mici de educație financiară, și îi ducem până în punctul în care au portofolii de investiții absolut funcționale și știu să și le gestioneze.
Pentru noi, să avem oameni care își pun din ce în ce mai multe întrebări legate de cum își gestionează banii, care sunt atenți și își doresc să învețe asta, e ceva ce, credem noi, contribuie la dezvoltarea societății.
Și, într-o astfel de societate, compania noastră va avea din ce în ce mai mult succes.
Credem, în general, că într-o societate înfloritoare toate inițiativele, fie ele din mediul privat, din societatea civilă sau din alte medii, pot fi cu adevărat de succes. Așa vedem lucrurile.
Și, la fel ca în cazul Narada, dacă te întreb acum care sunt ambițiile tale legate de LTW pentru următorii 5 ani, ce mi-ai răspunde?
Ce ți-aș răspunde este că mi-aș dori, cum spune expresia în engleză, să „move the needle”, să mutăm cu adevărat nivelul de inteligență financiară al românilor.
Avem această ambiție reală de a începe să măsurăm impactul pe care îl vom avea, în următorii 5 ani, asupra societății românești.
Odată cu cele 10.000 de chituri pe care le dăruim, există și un test de personalitate financiară. Asta ne va permite să facem o primă măsurătoare la scara întregii țări, să vedem care este personalitatea financiară a românilor, care sunt punctele de talent la care suntem predispuși, dar și care sunt potențialele zone de auto-sabotaj, la nivel național.
Vom face publice aceste date. Iar pe parcursul următorilor 5 ani, ne vom propune proiecte ample: să îmbunătățim, să valorificăm zonele de talent și să venim în sprijinul punctelor oarbe.
Tu unde îți numeri banii?
Aș zice că, de obicei, îmi număr banii în liniște. Într-un loc în care sunt cel mai liniștită. Un loc în care sunt, deseori, doar cu familia… sau chiar singură.
Și locul ăsta este căsuța noastră de la țară.
Acolo îmi vin toate ideile. Așa a apărut și ideea campaniei prin care oferim chiturile pentru 10.000 de români
Câți bani înseamnă siguranță?
Răspunsul, pentru mine, a fost mereu același: siguranță financiară ai atunci când produci mai mulți bani decât cheltuiești.
Și răspunsul ăsta este valabil universal, indiferent de mediul social din care vii sau de nivelul cheltuielilor tale.
Atâta vreme cât produci mai mult și reușești să economisești și să investești acel plus, atunci da, ai bifat deja definiția siguranței.
Indiferent dacă cheltuiești 3.000 de lei pe lună, 3.000 de euro sau oricâte alte zerouri ai adăuga cheltuielilor tale.
Andra Munteanu: „Psihologia ta în raport cu banii e mai importantă decât cunoștințele financiare.”
La final, te-aș mai întreba: ce are a face psihologia cu investițiile?
Cred că pe noi, românii, istoria ne predispune să gândim pe termen scurt când vine vorba de bani. Chiar și după 36 de ani de capitalism, cred că, la nivel cultural, n-am trecut încă de la un mod de funcționare bazat pe instinct de supraviețuire la unul în care creșterea pe termen lung contează.
Însă cred că suntem chiar în buza acestei etape. Pentru că văd, în jurul meu și al ecosistemului pe care îl construim la LTW, o sumedenie de oameni care gândesc și construiesc financiar cu un ochi atent către ce lasă drept moștenire generațiilor următoare.
Și când zic „moștenire financiară”, nu mă refer neapărat la bunuri materiale, ci, în primul rând, la un mod sănătos, corect de a gândi și simți în raport cu banii.
Iar când faci o astfel de schimbare de paradigmă, primul și cel mai important lucru nu sunt cunoștințele financiare, ci psihologia ta în raport cu banii. Abia apoi vin cifrele, graficele și conceptele tehnice.
Și, dacă nu mă credeți pe mine, căutați ce spune Charlie Munger pe același subiect.
Concret, atunci când construiești un portofoliu de investiții pe termen lung, e esențial ca el să fie aliniat cu propria ta personalitate.
De exemplu, dacă scorul tău de deschidere către experiențe e unul foarte mare – peste 90% – și ai un portofoliu construit exclusiv din imobiliare, titluri de stat sau ETF-uri cu creștere stabilă, mă aștept ca, la un moment dat, să faci o mișcare impulsivă care îți sabotează profitul. Să vinzi o parte din portofoliul perfect funcțional doar pentru că te „gâdilă” o oportunitate mai palpitantă, cum ar fi un startup promițător care-ți oferă și adrenalină intelectuală.
Sau, dacă ai un scor scăzut de stabilitate emoțională, combinat cu un grad mare de extraversie, și nu-ți cunoști suficient psihologia, s-ar putea să te regăsești în corzi. Pe de o parte, ai tendința de a căuta câștiguri rapide. Pe de altă parte, realitatea e că investițiile volatile nu ți se potrivesc deloc.
Astfel de corelații între profilul psihologic și deciziile financiare stau la baza motivației noastre de a integra conceptele de finanțe comportamentale în toate experiențele de învățare pe care le pregătim pentru investitori.
Și tocmai din acest motiv nu doar că am creat testul de personalitate financiară de pe www.talentfinanciar.ro, dar am și decis să îl oferim gratuit pentru 10.000 de români.
