Felix Crainicu, regizorul care a scris cea mai mică enciclopedie a etichetei în dansul social: „Am ajuns aici așa cum am făcut-o peste tot: am bătut la poarta templului"

Ai avut ocazia să vizitezi destul de mult atât în țara noastră, cât și dincolo de granițe. Ce e autentic, în România?

O să îți dau două lucruri, la capete diferite ale spectrului. Cred că un anumit simț al umorului care vorbește multe despre acceptare și atitudine. În partea opusă aș menționa capacitatea de a ignora valorile și simbolurile naționale. Toate lucrurile alea profunde, vibrante și înălțătoare care rămân doar niște lozinci. Acum pare rușinos să spui că îți iubești țara, că ai drag de neamul tău, că respecți steagul.

Mulți români sunt supărați pe țara lor, îi întâlnesc des. Din ceea ce am văzut și trăit, în alte părți nu e nici mai bine, nici mai rău. E doar altfel. Dacă citești un dram de istorie autentică, nu de propagandă, înțelegi cine suntem noi ca entitate colectivă, rezonezi macar tangențial cu egregorul de care tot auzi vorbindu-se. Și atunci nu te mai superi pe politicieni, pe cei care claxonează ca disperații și nici pe cei care pleacă.

Felix Crainicu: „Am ajuns aici așa cum am făcut-o peste tot: am bătut la poarta templului”

Ai un nume predestinat: Crainicu. Crezi că destinul ți-a fost scris dinainte?

Nu știu să răspund la întrebarea asta. Cred că există o cale trasată pentru fiecare dintre noi, dar este un fel de autostradă pe 16 benzi cu tot atâtea ramificații la fiecare kilometru. Depinde doar de noi înșine pe ce bandă ne înscriem, dacă depășim, dacă oprim în parcare să admirăm peisajul sau dacă deschidem gazul la maximum.

Ce are vocea ta special de ne citește cărți? Cum ai ajuns aici?

Habar nu am. Îmi place enorm să citesc, este un privilegiu să înregistrez cărți audio. Cred că trebuie să îi întrebi pe cei care îmi oferă această posibilitate de ce o fac. Sau pe cei care ascultă. Eu, unul, îmi propun să transmit o emoție, să ajungă mesajul la destinatar, să îmi asum ceea ce citesc până acolo încât devine al meu, să se audă fiecare sunet din fiecare cuvânt și altele asemenea.

Am ajuns aici așa cum am făcut-o peste tot: am bătut la poarta templului. Nu am multe lucruri fixe în viață, dar unul dintre ele este: Nu aștepta să ți se întâmple ceva, provoacă tu întâmplarea. Am dat un telefon, am zis ce vreau să fac și am dat o probă. Atât!

Celălalt Felix nu se suportă să se audă înregistrat. Nici să se vadă.

Felix Crainicu: „Dacă nu există etichetă, respect și bun-simț, atunci nu putem funcționa”