Holera: cum te poți îmbolnăvi, cât de periculoasă este și cum te poți trata

Deși holera pare pentru mulți o boală din secolul trecut ce azi mai e amintită doar în cărți, face în continuare victime în țările subdezvoltate și e un motiv de îngrijorare mai ales pentru turiștii care vizitează regiunile afectate.

Holera este o boală bacteriană răspândită de obicei prin apă contaminată. Holera provoacă diaree severă și deshidratare, iar lăsată netratată, poate fi fatală în câteva ore.

Mijloacele moderne de tratare a apelor reziduale și a apei de uz comun au eliminat practic holera în țările industrializate. Dar holera încă mai există în Africa, Asia de Sud-Est și Haiti. Riscul unei epidemii de holeră este cel mai mare atunci când sărăcia, războiul sau dezastrele naturale îi obligă pe oameni să trăiască în condiții de aglomerație, fără un sistem sanitar adecvat.

Deși e o boală extrem de devastatoare, are un tratament foarte la îndemână deoarece prin deshidratare severă poate fi prevenită cu o soluție de rehidratare simplă și ieftină.

Holera – Simptome

Majoritatea oamenilor expuși la bacteria holerei (Vibrio cholerae) nu se îmbolnăvesc și nu știu că au fost infectați. Dar pentru că ei elimină bacteriile holerei în fecale timp de șapte până la 14 zile, îi pot infecta pe alții prin apă contaminată.

În cazul îmbolnăvirii principalele simptome provoacă diaree ușoară sau moderată, care este adesea greu de distins de diareea cauzată de alte probleme. Unii oameni dezvoltă semne și simptome mai grave de holeră, de obicei în câteva zile de la infectare.

Simptomele infecției cu holeră pot include:

Diaree. Diareea cauzată de holeră apare brusc și poate provoca rapid pierderi periculoase de lichide – până la un litru pe oră. Diareea cauzată de holeră are adesea un aspect palid, lăptos, care seamănă cu apa în care a fost clătit orezul.

Greață și vărsături. Vărsăturile apar mai ales în stadiile incipiente ale holerei și pot dura ore întregi.

Deshidratare. Deshidratarea se poate dezvolta în câteva ore după începerea simptomelor holerei și poate varia de la ușoară la severă. O pierdere de 10% sau mai mult din greutatea corporală indică o deshidratare severă.

Semnele și simptomele deshidratării cauzate de holeră includ iritabilitate, oboseală, ochi scufundați în orbite, gură uscată, sete extremă, piele uscată și zbârcită, care întârzie să revină atunci când este strânsă într-un pliu, urinare slabă sau lipsa ei, tensiune arterială scăzută și bătăi neregulate ale inimii.

Deshidratarea poate duce la o pierdere rapidă a mineralelor din sânge, care mențin echilibrul fluidelor din organism. Acest lucru se numește dezechilibru electrolitic.

Un dezechilibru electrolitic poate duce la simptome grave, cum ar fi:

Crampe musculare. Acestea rezultă din pierderea rapidă a sărurilor precum sodiu, clorură și potasiu.

Şoc. Aceasta este una dintre cele mai grave complicații ale deshidratării. Apare atunci când volumul sanguin scăzut determină o scădere a tensiunii arteriale și o scădere a cantității de oxigen din corp. Dacă nu este tratat, șocul hipovolemic sever poate provoca moartea în câteva minute.

Când să vezi un medic

Riscul de holeră este mic în țările industrializate. Chiar și în zonele în care există, este exclus să te infectezi dacă urmezi recomandările privind siguranța alimentară. Cu toate acestea, cazurile de holeră apar în întreaga lume. În cazul apariției simptomelor de diaree după vizitarea unei zone expuse la holeră, indicat este să ceri sfatul medicului.

Deshidratarea severă este o urgență medicală care necesită îngrijire imediată.

Cauzele holerei

O bacterie numită Vibrio cholerae provoacă infecția cu holeră. Efectele mortale ale bolii sunt rezultatul unei toxine pe care o produce bacteria în intestinul subțire. Toxina determină organismul să secrete cantități enorme de apă, ducând la diaree și la o pierdere rapidă de lichide și săruri (electroliți).

Bacteriile holerei s-ar putea să nu provoace îmbolnăviri la toți oamenii care sunt expuși la acestea, dar totuși transmit bacteriile în scaun, care pot contamina alimentele și rezervele de apă.

Apa contaminată reprezintă principala sursă de infecție cu holeră. Bacteria poate fi găsită în:

Apă de suprafață sau de fântână. Fântânile publice contaminate sunt surse frecvente de focare de holeră pe scară largă. Oamenii care trăiesc în condiții de aglomerație fără igienizare adecvată sunt în special expuși riscului.

Fructe de mare. Consumul de fructe de mare crude sau insuficient gătite, în special crustacee, care provin din anumite locuri unde apa e contaminată, te poate expune bacteriilor holerei. Cele mai recente cazuri de holeră din Statele Unite au fost cauzate de fructe de mare din Golful Mexic.

Fructe și legume crude. Fructele și legumele crude, nedecojite sunt o sursă frecventă de infecție cu holeră în zonele în care există această boală. În țările în curs de dezvoltare, îngrășămintele de gunoi de grajd necompostate sau apa de irigare care provine din surse de apă ce poate conține apă menajeră, pot contamina produsele din câmp.

Cereale. În regiunile în care holera este răspândită, cereale precum orezul și meiul care sunt contaminate după gătire și ținute la temperatura camerei timp de câteva ore pot crește bacteriile holerei.

Factori de risc

Toată lumea este susceptibilă la holeră, cu excepția sugarilor care primesc imunitate de la mamele care alăptează care au avut anterior holeră. Cu toate acestea, anumiți factori vă pot face mai vulnerabil la boală sau simptome severe.

Factorii de risc pentru holeră includ:

Condiții sanitare precare. Holera este mai probabil să înflorească în situațiile în care un mediu sanitar – inclusiv o alimentare sigură cu apă – este dificil de întreținut. Astfel de condiții sunt comune lagărelor de refugiați, țărilor sărace și zonelor afectate de foamete, război sau dezastre naturale.

Acid stomacal redus sau inexistent. Bacteriile holerei nu pot supraviețui într-un mediu acid, iar acidul stomacal obișnuit servește adesea ca apărare împotriva infecțiilor. Dar persoanele cu niveluri scăzute de acid gastric – cum ar fi copiii, adulții în vârstă și persoanele care iau antiacide- nu au această protecție, așa că sunt expuși unui risc mai mare de holeră.

Expunerea în familie și gospodărie. Prezinți un risc crescut de holeră dacă locuiești cu cineva care are boala.

Grupa sanguină O. Din motive care nu sunt în întregime clare, persoanele cu grupa sanguină O au o probabilitate de două ori mai mare de a dezvolta holera în comparație cu persoanele cu alte grupe de sânge.

Crustacee crude sau insuficient fierte. Deși națiunile industrializate nu mai au focare de holeră pe scară largă, consumul de crustacee din apele despre care se știe că adăpostesc bacterii crește foarte mult riscul.

Holera – Complicații

Holera poate deveni rapid fatală. În cele mai severe cazuri, pierderea rapidă a unor cantități mari de lichide și electroliți poate duce la moarte în câteva ore. În situații mai puțin extreme, persoanele care nu primesc tratament pot muri de deshidratare și șoc la câteva ore până la câteva zile după ce simptomele holerei apar pentru prima dată.

Deși șocul și deshidratarea severă sunt cele mai grave complicații ale holerei, pot apărea și alte probleme, cum ar fi:

Scăderea zahărului din sânge (hipoglicemie). Niveluri periculos de scăzute de zahăr din sânge (glucoză) – principala sursă de energie a organismului – pot apărea atunci când oamenii se îmbolnăvesc. Copiii sunt cei mai expuși riscului acestei complicații, care poate provoca convulsii, pierderea cunoștinței și chiar moartea.

Niveluri scăzute de potasiu. Persoanele cu holeră pierd cantități mari de minerale, inclusiv potasiu, prin scaun. Nivelurile foarte scăzute de potasiu interferează cu funcția inimii și sistemul nervos și pun viața în pericol.

Insuficiență renală. Când rinichii își pierd capacitatea de filtrare, în organism se acumulează cantități în exces de lichide, niște electroliți și deșeuri – o afecțiune care poate pune viața în pericol. La persoanele cu holeră, insuficiența renală însoțește adesea șocul.

Prevenirea holerei

Chiar dacă în România cazurile de holeră sunt aproape inexistente, călătorind în zone despre care se știe că sunt expuse bacteriei, riscul de a contracta boala este extrem de scăzut dacă urmezi aceste măsuri de precauție:

Spală-ți mâinile cu apă și săpun frecvent, mai ales după folosirea toaletei și înainte de a manipula alimente. Dacă nu ai apă și săpun, utilizează un dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool.

Bea numai apă din surse sigure, inclusiv apă îmbuteliată sau apă pe care ai fiert-o sau dezinfectat-o singur. Folosește apă îmbuteliată chiar și pentru a te spăla pe dinți.

Băuturile fierbinți sunt, în general, sigure, la fel ca și băuturile conservate sau îmbuteliate, dar șterge exteriorul ambalajului înainte de a le deschide. Nu adăuga gheață în băuturi decât dacă ai făcut-o singur folosind apă îmbuteliată.

Mănâncă alimente complet gătite și fierbinți și evită mâncarea vânzătorilor stradali, dacă este posibil. Dacă alegi să mănânci de la un vânzător ambulant, asigură-te că mâncarea este gătită în prezența ta și servită caldă.

Evită sushi-ul, precum și peștele și fructele de mare de orice fel crude sau gătite necorespunzător.

Alege fructele și legumele pe care le poți curăța singur, cum ar fi bananele, portocalele și avocado. Stai departe de salate și fructe care nu pot fi curățate, cum ar fi strugurii și fructele de pădure.

Vaccinul anti holeră

Persoanele care călătoresc în zonele afectate de holeră pot primi un vaccin împotriva holerei. Este recomandat persoanelor cu vârsta cuprinsă între 2 și 64 de ani care intenționează să călătorească acolo unde holera este răspândită sau se răspândește în mod regulat.

Dar chiar și vaccinat, este important să iei măsurile de mai sus pentru a preveni holera.