India și Pakistan: Istoria vecinilor născuți din conflict

India și Pakistanul au purtat șase războaie de la formarea țărilor, în 1947, după ce au obținut independența față de Imperiul Britanic.

În centrul conflictelor s-a aflat teritoriul montan disputat al Kashmirului, care se învecinează cu ambele națiuni și este împărțit în două părți, indiană și pakistaneză. Ambele consideră că regiunea ar trebui să le aparțină în totalitate.

Revendicarea Pakistanului se bazează pe faptul că majoritatea populației din zonă este musulmană, în timp ce New Delhi revendică dreptul de proprietate deoarece, la împărțire, conducătorul de atunci al regiunii a ales să se alăture Indiei.

Citește și: Provocările vieții în India: Puritate ritualică, poluare și tradiții

Partiție 1947-48

O mare vărsare de sânge a urmat creării Pakistanului, în mare parte musulman, și a vecinului său mult mai mare, India, hindusă și seculară.

Aproximativ o jumătate de milion de persoane au murit în violențe comunitare după crearea celor două țări și tot atâtea au rămas fără adăpost.

Primul conflict a început în octombrie 1947, la două luni de la crearea celor două țări, ca urmare a sprijinului acordat de Pakistan unei insurecții musulmane în Kashmir.

Maharajahul Kashmirului a cerut ajutorul Indiei în schimbul transformării acestuia în teritoriu indian. Însă natura acestui acord a fost mult timp contestată. Războiul s-a încheiat la 1 ianuarie 1949, odată cu stabilirea unei linii de încetare a focului.

Al doilea război indo-pakistanez 1965

Cel de-al doilea război indo-pakistanez a început în aprilie 1965 cu o dispută de frontieră care a degenerat în lupte înainte ca Pakistanul să revendice victoria.

Acesta a izbucnit din nou atunci când Pakistanul a lansat o ofensivă secretă peste linia de încetare a focului în Kashmirul administrat de India în luna august.

India a ripostat trecând granița internațională la Lahore, înainte ca ambele părți să se angajeze la o încetare a focului sponsorizată de ONU.

Nașterea Bangladeshului 1971

Șase ani mai târziu, au ridicat din nou armele după ce Pakistanul de Est, situat de cealaltă parte a Indiei, a cerut independența față de Islamabad.

Pe măsură ce conflictul a escaladat până la un adevărat război civil, aproximativ 10 milioane de oameni au plecat în India, oferind astfel pretextul ca Delhi să intervină.

Armata pakistaneză s-a predat la Dhaka, iar peste 90.000 de soldați au devenit prizonieri de război indieni.

Pakistanul de Est a devenit țara independentă Bangladesh la 6 decembrie 1971, iar noua țară a fost recunoscută de Pakistan trei ani mai târziu.

Sosesc luptătorii islamici 1989

Creșterea resentimentelor musulmanilor împotriva dominației indiene și sosirea în Kashmir a luptătorilor jihadiști islamici după retragerea Uniunii Sovietice din Afganistan au dus la izbucnirea rezistenței armate în 1989.

Pakistanul a oferit sprijin „moral și diplomatic” mișcării, dar India și-a acuzat vecinul că antrenează și furnizează arme separatiștilor militanți.

În deceniul următor, sentimentul antiindian din Kashmir s-a schimbat, trecând de la un caracter naționalist la unul de natură esențial islamică.

Disputa din Kargil 1999

Conflictul a izbucnit din nou după ce India a lansat atacuri aeriene împotriva forțelor susținute de Pakistan care se infiltraseră în Kashmirul administrat de India, la nord de Kargil, în 1999.

Luptele s-au transformat într-un conflict direct între cele două state și zeci de mii de persoane au fost raportate ca fiind fugite din casele lor de ambele părți ale liniei de încetare a focului.

Mai târziu în acel an, generalul Pervez Musharraf a condus o lovitură de stat militară în Pakistan.

Atacuri mortale asupra politicienilor 2001

Treizeci și opt de persoane au fost ucise în urma unui atac asupra adunării din Srinagar, în Kashmirul controlat de India, în octombrie, iar o lună mai târziu, 14 persoane au fost ucise într-un atac asupra parlamentului indian din Delhi.

India a dat din nou vina pe militanții din Kashmir susținuți de pakistanezi și a urmat o consolidare dramatică a trupelor de-a lungul graniței indo-pakistaneze.

În ianuarie 2002, președintele Musharraf a promis că Pakistanul nu va permite teroriștilor să opereze de pe teritoriul pakistanez și a făcut din nou apel la Delhi să rezolve disputa privind Kashmirul prin dialog.

Tensiunile au continuat să mocnească de-a lungul acestui secol, cele mai frecvente cauze fiind disputarea proprietății asupra Kashmirului și presupusul sprijin acordat de Pakistan grupărilor teroriste.

Citește și: Viața în Pakistan: O Călătorie în istoria și cultura uneia dintre cele mai fascinante și contradictorii țări din lume

Foto: Depositphotos