Interviu în premieră cu Mădălina Grigore, tânăra care a dat startul în creație și a ajuns să influențeze sute de oameni: „Dumnezeu se vede cel mai bine printre lacrimi"

De ce Aerial?

Poate că numele m-a ales. Spun asta pentru că acum știu de la ce vine. Nu sunt copac, locul meu nu e într-un singur loc, însă de aer am nevoie pentru a supraviețui, de rădăcini nu neapărat. Mă pot muta mâine într-un loc nou și o pot lua de la zero. Cu mine, în valiză e aerul ireal de a merge mai departe. Paradoxal, sunt cu picioarele pe pământ, dar privind mereu cerul. Iar pentru că am spus că voi fi transparentă în proporție de 100%, vreau să spun că inițial povestea Aerial a pornit într-un duet, însă pentru că fiecare om e special, iar viziunile sunt mereu supuse schimbării, poveștile noastre au căpătat un nou contur, în direcții diferite, dar consider că separarea a fost necesară și benefică pentru a ne croi fiecare dintre noi povestea după propriile visuri.

Mădălina Grigore: „O imensă responsabilitate. Sub aspectul glamour sunt ani de muncă, de încercări, de eșecuri, de lecții și extrem de multe renunțări. Nu este totul roz, nu vă amăgiți!”

Ce sentimente te-au încercat atunci când, persoane străine ție aveau încredere să poarte în zile importante pentru ele o piesă vestimentară creată în atelierul tău?

De o imensă responsabilitate. Sub aspectul glamour sunt ani de muncă, de încercări, de eșecuri, de lecții și extrem de multe renunțări. Nu este totul roz, nu vă amăgiți. Este o presiune în spate, iar umerii mei s-au familiarizat cu ea. A-ți face o rochie pentru un eveniment unic sau unul extrem de important în viața ta înseamnă documentare, comparații, cerut de păreri. Nu te duci să-ți cumperi fructe, ci alegi, asumat cine contribuie la amintirea ta peste ani și ani. Clientele Aerial care m-au ales au făcut acest lucru după un amplu proces de selecție, de analiză, iar cele care mi-au trecut pragul atelierului mi-au dat ceva mult mai mult decât o comandă…mi-au dat girul lor de încredere, poate cel mai prețios lucru pe care nu îl poți cumpăra la bursă ori dintr-un magazin.

Ești cea care cheltuia un buget pe ședințe foto în locații inedite. Ai dat startul în asta. Cum te organizai pentru o plecare de acest fel (bănuiesc faptul că era business and pleasure)

Țeseam povești și încă o fac. Sunt regizorul și actorul vieții mele în același timp. De ce spun asta? Ei bine, când alegeam o destinație de vacanță, gândul meu nu zbura la relaxare, bronz, shopping, ci la ce „arsenal” de ținute îmi voi face. Vizitarea unui muzeu, a unui monument, cascade, râuri sau orice, implica pentru Mădălina două săptămâni în atelier, timp în care îmi făceam ținutele în concordanță cu ce urma să vizitez. Scopul meu, în toate vacanțele nu era să eclipsez ceea ce exista acolo, ci să transpun ce era în fața obiectivului de fotografiat pe hainele mele. Era un tango, dacă pot spune așa, iar eu eram destul de pasională.(râde)