Căutare

Share this article
Fundaţia FARA este de 25 de ani în România. A creat case familiale pentru copiii abandonaţi temporar sau definitiv de părinţi, ajută copii şi adulţi cu dizabilităţi, face ceea ce se numeşte, într-un singur cuvânt, caritate. Această fundaţie este creată şi condusă de Jane Nicholson. Există unii oameni despre care ştii sigur că vor ajunge în rai. Jane este unul dintre ei. Am întrebat-o despre copii şi caritate, dar vă rog să mă credeţi că mi-au dat lacrimile nu când a vorbit despre ei, ci despre faptul că are, în Anglia, grupuri de rugăciune pentru închisori unde se roagă alături de criminali. Adică pe copii pare firesc să-i ajuţi, la asta mă aşteptam, dar la ajutorarea sufletului unui criminal, vă rog să mă credeţi că nu m-am aşteptat. Mea culpa! Ambasadori ai acestei fundaţii sunt Prinţesa Marina Sturdza, actriţa Nicole Kidman şi Alteţa Sa Regală, Prinţul Charles.
 
Am întâlnit-o pe Jane la Popeşti Leordeni, în casa familială în care era înconjurată de cei câţiva copii şi îngrijitori adulţi ai acestora. Ochi albaştri, ţinută dreaptă, zâmbet curat şi deschis.
 
De fiecare dată când vă oameni dispuşi să ajute, care sunt buni pur şi simplu, sunt impresionată. Planeta asta mi se pare, uneori, condamnată, viitorul îmi pare a fi sub semnul întrebării. Şi, deodată, văd oameni ca tine şi încerc să sper. Eşti din Anglia, vii de 25 de ani în România şi ajuţi copiii de aici prin Fundaţia FARA. Înainte de toate, te întreb: bunătatea ta este dobândită? Este învăţată?
Nu pot spune asta. Am avut o viaţă bună de familie, am crescut la ţară şi am devenit asistentă medicală la un faimos spital pediatric din Londra. Deci nu ştiu dacă am moştenit bunătatea, dar grija faţă de ceilalţi a fost mereu preocuparea mea. Apoi am lucrat, de asemenea, în case de îngrijire. Sunt o persoană religioasă, sunt catolică, sunt preocupată de viaţa spirituală.
 
Tu ai ales România sau România te-a ales pe tine?
Cred că România m-a ales pe mine… După 1989 am văzut la televizor, ca toată lumea din Europa, reportajele care arătau cum erau trataţi copiii din România în orfelinate. Erau imagini îngrozitoare… Fata mea, care avea 14 ani atunci, a văzut aceste imagini şi mi-a spus: „Mama trebuie să mergem neapărat să-i ajutăm pe copiii aceştia”. Ca să fac povestea mai scurtă, m-am întâlnit cu o franţuzoaică. Ea strângea ajutoare pentru România, m-a întrebat dacă vreau să vin şi eu. I-am răspuns că nu vreau doar să duc ajutoare, nu este stilul meu, ci că voi lua două sau trei asistente cu care să lucrez efectiv aici, să-i ajut concret. Aşa am ajuns în 1991 în Suceava. Experienţa aceasta mi-a schimbat viaţa. Nu mai văzusem niciodată abuzuri atât de grave, condiţii atât de rele, copiii mai traumatizaţi. Aşa că primul sentiment a fost să începem munca de caritate. Numai că nu aveam bani. Aşa am creat primul magazin de caritate (charity shop) în 1992 şi astfel am început să producem bani. În tot acest timp au continuat să vină voluntari să lucreze în orfelinate. Trebuia să le oferim o familie acestor copii, o atmosferă familială. Aşa încât, cu banii pe care i-am strâns din charity shops, am construit prima casă familială, în Suceava. Primii copii care au intrat acolo au acum peste 22 de ani. Unii sunt studenţi la psihologie, unii sunt muzicieni… Am încercat să le transformăm vieţile dăruindu-le iubire. De aceea am venit. Să ofer dragoste copiilor, nu am avut alt motiv. Aşa am crescut până am ajuns la 14 case familiale în România. Am început apoi să ne extindem activitatea şi în grija faţă de copii şi adulţi cu dizabilităţi.
 
Lucraţi bine cu autorităţile?
Da, lucrăm. Dar nu sunt fonduri, de aceea peste 90 la sută din fonduri vin din cele 46 de charity shops pe care le avem în Londra.
 
Pot fi adoptaţi aceşti copii?
Da, de la noi, da. Dar azi, toată lumea vrea bebeluşi. Noi nu avem aici copii foarte mici, aceia trebuie să rămână în îngrijirea maternităţilor. 
Jane Nicholson şi Alteţea Sa Regală, Prinţul Charles
 
Ce vindeţi în magazinele de caritate din Londra?
Oh, produse second hand, donate, fireşte…Haine, cărţi… Suntem foarte cunoscuţi în Londra, magazinele sunt situate în partea cea mai bogată a ei, de aceea avem şi lucruri donate de vedete care sunt cumpărate imediat… Suntem cea mai cunoscută reţea de magazine de caritate din Londra.
 
Te rogi la Dumnezeu mereu?
Oh, da! Aparţin unui ordin religios, deci mă rog.
 
Şi pentru ce anume te rogi?
Pentru îndrumare, pentru ca dragostea să intre în inimile oamenilor şi să-i facă să iubească pe ceilalţi, dar şi pe copiii aceştia, ai noştri…Eu nu iau nicio decizie înainte să mă rog.
 
Şi simţi ajutor?
Da.
 
Cum?
Nu ştiu, nu pot descrie, tot ce ştiu este lucrurile încep să se lege, să se rezolve. În România, se trăieşte greu, lucrurile se mişcă şi mai greu. Dar… mă rog, aştept dimineaţa şi, cumva, apar şi soluţiile. Forţa rugăciunii este foarte mare. În Anglia, de pildă, lucrez şi în închisori. Activez într-un grup de rugăciune. Mergem şi ne rugăm alături de criminali, de pildă.
 
De criminali?… Deci nu aveţi grijă doar de copii… 
Nu, şi de adulţi, în special de cei cu probleme de sănătate mintală sau cu dizabilităţi.
 
Ce altceva mai faci?
Pictez icoane. 
 
Câţi copiii au trecut prin casele FARA până acum?
Peste 5000. Dar nu e vorba doar de copii, ci şi de tineri adulţi. Ne interesează, din 2013 încoace, să îi ajutăm pe cei care au trecut de 18 ani să-şi găsească o slujbă, să se integreze în societate. Ne interesează să-i hrănim pe cei care sunt foarte săraci şi asigurăm mese calde pentru ei. Ne folosim de dragoste ca să dăruim dragoste. Şi ea ajută. E singura.
 
 

 

read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO