Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, între boicot diplomatic şi dorinţa de medalii

Cea de-a XXIV-a ediţie a Jocurilor Olimpice a început pe 4 februarie la Beijing, în China, la 14 ani de când acelaşi oraş a găzduit ediţia de vară a Jocurilor Olimpice. Este, de altfel, cea de-a treia ediţie consecutivă a Jocurilor Olimpice care este organizată într-o ţară din Asia, iar capitala Chinei este primul oraş care găzduieşte atât o ediţie a Jocurilor Olimpice de vară, cât şi una a celor de iarnă. 7 sporturi, 15 discipline, 109 probe, sportivi din 91 de ţări participă zilele acestea la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, Haiti şi Arabia Saudită bifând prima participare din istorie la Olimpiada de iarnă.

Boicot diplomatic la Jocurile Olimpice

Jocurile Olimpice de iarnă din acest an sunt organizate în condiţii nemaiîntâlnite până acum, o dată din cauza pandemiei, a doua, din cauza contextului politic. Au fost mai multe proteste şi chiar boicoturi la nivel diplomatic care acuză încălcarea drepturilor omului de către China.

Comitetul Internaţional Olimpic a fost criticat vehement din cauza deciziei de a permite acestei ţări organizarea Olimpiadei. Organizaţiile pentru drepturile omului spun că este inacceptabilă poziţia guvernului chinez faţă de musulmanii uiguri, un grup minoritar ce trăieşte în nord-vestul Chinei, cărora le-au fost luate libertăţile religioase, dar ar fi şi supuşi muncilor forţate, mii de oameni fiind reţinuţi în lagăre. Autorităţile de la Beijing au negat constant acuzaţiile susţinând că lagărele nu sunt centre de detenţie, ci unele de educaţie şi formare profesională.

Statele Unite ale Americii, Australia, Belgia, Canada, Danemarca, Marea Britanie, Noua Zeelandă, Estonia şi Lituania au decis să nu trimită oficiali guvernamentali la Jocurile Olimpice de iarnă, ca o formă de boicot diplomatic. Sportivii din aceste ţări au rămas însă în competiţii.

91 de ţări participă la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing

În total 3.000 de sportivi, reprezentanţi ai 91 de ţări, au intrat în cursă pentru cele 109 medalii puse în joc în cele 2 săptămâni şi jumătate de competiţii.

Cea mai mare echipă este cea a Statelor Unite ale Americii, cu 224 de sportivi în delegaţie, urmată de cea a Canadei, cu 212 reprezentanţi. China, ţara gazdă, este pe locul 4 în ceea ce priveşte numărul de sportivi cu care a intrat în competiţii: 174. 17 ţări, în schimb, au trimis la Jocurile Olimpice de iarnă câte un singur sportiv care să le reprezinte.

Norvegia, Austria şi SUA sunt ţările cotate cu cele mai mari speranţe la cele mai multe medalii câştigate la această ediţie, iar rezultatele de până acum păstrează estimările.

România are şi ea 22 de sportivi care concurează la 7 discipline: sanie, schi fond, sărituri cu schiurile, biatlon, bob, patinaj viteză, sanie şi skeleton. Purtători de drapel au fost desemnaţi Ralca Strămăturaru, sanie, aflată la a patra participare la Jocurile Olimpice de iarnă şi Paul Pepene, primul şi singurul schior român de fond din România care a câştigat un titlu mondial la U23, aflat şi el la a patra participare la o Olimpiadă de iarnă, după Vancouver, Sochi şi Pyeongchang.

Delegaţia ar fi trebuit să aibă 23 de participanţi, însă Federaţia de Schi-Biatlon a refuzat un loc realocat ţării noastre, la schi alpin, iar Comitetul Olimpic Sportiv a suspendat finanţarea acesteia. Este o întreagă controversă legată de acest loc şi aceeaşi Federaţie. Ania Monica Caill, considerată cea mai bună schioare a României, a fost exclusă de pe lista pentru Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing deşi are cele mai bune rezultate la schi alpin dintre sportivii români.

Citeşte şi: Olimpiada ca indicator al fericirii – LIFE.ro

Imagini din acest articol ne-au fost furnizate de depositphotos.com.