Joseph Giustiniani, Institutul Francez din România: „Timp de un an de zile, în pandemie, am putut observa că, în ciuda angajamentelor pe care ni le-am luat, suntem din ce în ce mai dependenți de plastic”

Joseph Giustiniani este funcționar al statului francez și, după 3 ani petrecuți în Balcani, la Kosovo, a venit în România, ca director adjunct al Institutului Francez de la noi.

Joseph Giustiniani, împreună cu parteneri români, cu antreprenori și specialiști din zona academică dar și a societății civile, pregătește un eveniment maraton, care se va desfășura la sfârșitul acestei săptămâni și care va marca o abordare inedită, integrativă a unui subiect dureros: reducerea consumului de plastic, în special a celui de unică folosință.

#REplasticHack: REduce-REuse-REcycle este un hackaton creativ, online, care se adresează celor care vor să provoace o schimbare și se desfășoară pentru 36 de ore, în acest weekend.

De ce ați ales să organizați acest eveniment, #REplasticHack, mai ales în această perioadă, când totul se petrece online?

Joseph Giustiniani: Acest eveniment, #REplasticHack, s-a născut dintr-o chestiune comună Franței, României și tuturor țărilor europene: gestionarea plasticului. La nivel european avem obligații, angajamente de a reduce folosirea plasticului, mai ales a produselor din plastic de unică folosință.

A venit vremea să facem bilanțul acestor obligații și să vedem cum ni le-am păstrat. Sunt angajamente aspre și greu de menținut, cu atât mai mult în această perioadă, de criză COVID-19. Timp de un an de zile, toți am putut observa și constata că, în ciuda angajamentelor pe care ni le-am luat, suntem din ce în ce mai dependenți de plastic, iar acest produs este tot mai frecvent în rutina noastră zilnică.

Așa stând lucrurile, realizăm că este tot mai utilă o repunere în discuție a utilizării plasticului, mai ales al celui de unică folosință.

Noi ne-am obișnuit cu strategii culturale ale Institutului Francez din România și poate mai puțin cu subiecte cum sunt cele legate de mediu. Greșesc?

Joseph Giustiniani: Institutul Francez din România are o multitudine de obiective, iar important pentru noi este să promovăm Franța și interesele comune pe care le au cele două țări, România și Franța. Așa încât derulăm proiecte în zona culturală, a educației, a învățării limbii franceze, fără îndoială, precum și activități concentrate pe promovarea societății civile. Avem numeroase legături cu ONG-uri și, mai ales, două puncte importante: egalitatea de gen și mediul.

De ce? Pentru că aceste două chestiuni fac parte din ADN-ul diplomației franceze în străinătate, sunt teme cu care diplomația Franței este extrem de prezentă în lume. După Acordul de la Paris, temele ce țin de dezvoltarea durabilă fac parte din nucleul de discuții cu care Franța se adresează lumii.

În Institutul Francez avem dorința și experiența necesare de a împărtăși cu comunitățile din România aceste teme.

Care este structura acestui concurs?

Joseph Giustiniani: Hackaton-ul are două semnificații complementare: pe de o parte este un concurs de idei, un schimb între persoane, experți, oameni care au cunoștințele necesare și competența pentru a evalua o situație sau un produs. Este o ocazie de a formula inițiative, de a dezvolta unelte sau de a reflecta asupra unor soluții comune. Pe de altă parte, hackaton-ul face parte din zona inginerească, IT și vorbește despre dezvoltarea unui proiect sau a unui produs cu instrumente ce țin de informatică. Avem bucuria să colaborăm cu ROTSA, Asociația Română pentru Antreprenoriat în Tehnologie, care vine cu aceste competențe tehnice. Așadar, punând în jurul mesei persoane cu competențe și interese diverse sperăm să provocăm dezvoltarea unor inițiative, să găsim soluții care pot fi puse împreună și dezvoltate local.

Acest eveniment, #REplasticHack: REduce-REuse-REcycle, se înscrie într-un context așa-numit Întâlnirile Europene din Transilvania, o platformă construită în urmă cu mai bine de 10 ani, între orașe și comunități românești și franceze. Puțin câte puțin, s-a dezvoltat în jurul temelor de dezvoltare durabilă și mediu înconjurător.

Acum 2 ani am organizat primul hackaton pe tema economiei circulare, iar cel din acest an se înscrie de asemenea în linia inițiată ce cel anterior, printr-o tematică precisă și presantă, iar obiectivul este mai întâi pentru participanți și pentru public, oameni care vin din comunități, din cele românești sau franceze. În același timp, avem invitați întreprinzători, persoane care provin din mediul academic și mai ales din zona societății civile, fiindcă subiectul devine important pentru asociații, pentru cetățeni, pentru instituții, pentru mediul privat sau academic.

Acest hackaton primește și sprijinul Ministerului Mediului, care cred că este foarte interesat de soluțiile pe care le vom putea genera în cadrul acestui eveniment, după două zile de lucru împreună.

Să vorbim puțin despre dvs? De ce ați ales cariera diplomatică?

Joseph Giustiniani: Eu sunt un funcționar al statului francez și lucrez pentru administrația care se ocupă de chestiunile europene, de coordonarea problematicilor europene. Motivul pentru care sunt acum în România este, așa cum spuneam, faptul că avem enorm de multe subiecte în comun în privința implementării politicilor europene. Obiectivele legate de implementarea și respectarea acestor angajamente publice m-au adus aici, în România, după ce am petrecut câțiva ani în zona balcanică, a Serbiei.

Cum suna pentru dvs. România, ca țară în care urma să veniți la post?

Joseph Giustiniani: M-am bucurat foarte mult. Cum ziceam, România suna foarte interesant pentru mine, tocmai fiindcă avusesem ocazia de a mă ocupa de dosarul acestei țări, chiar după aderarea la UE, în special în timpul activării mecanismului de verificare și cooperare. Așadar, aveam o oarecare cunoaștere a României, la care acum se adăuga bucuria de a putea descoperi această țară pas cu pas.

Îmi amintesc de drumul pe care România l-a parcurs de la aderare până acum, precum și de călătoria, mai lungă, de la căderea regimului Ceaușescu și cred că este șansa acestei țări de a realiza astăzi beneficiile extinderii UE, a forței de transformare pe care o generează acest proces, precum și a acelui moment cheie, când România a deținut, pentru prima dată, președinția Consiliului Europei.

Venind din Europa occidentală, din Franța nu suntem totdeauna conștienți de beneficiile politicilor europene, de forța de atracție a Uniunii Europene și a semnificației acestor principii de solidaritate și de punere la comun a competențelor.