Marele Picnic ShortsUp: „filme scurte care pun la încercare simţul umorului, puterea de empatie şi deschiderea către noi forme de limbaj audiovizual”

În acest week-end are loc Marele Picnic ShortsUp, un eveniment cinematografic cu două seri de proiecţii de filme scurte, între 29 şi 30 iulie, la Grădina Botanică din Bucureşti. Luaţi-vă o păturică de-acasă, prietenii şi familia şi mergeţi să vedeţi scurtmetraje premiate la festivaluri internaţionale. De ce? Ne explică Alexandra Safriuc, selecţionerul de film ShortsUP.

Pentru cei care n-au mai fost niciodată la un eveniment ShortsUP, daţi-ne 3 motive pentru care nu trebuie ratat Marele Picnic?

Pentru cei care nu au mai fost cred că motivul principal ar fi curiozitatea. Apoi Anna Dubyk. Eu am descoperit această nouă voce a jazzului românesc, acum câţiva ani, când încă era studentă, la Filmul de Piatră. Va concerta sâmbătă pe pajiştea din Grădina Botanică şi cred ca va fi pentru mulţi o surpriză plăcută. Şi, bineînţeles, recomand filmele scurte şi experienţa vizionării lor sub cerul liber.

Câte filme vor rula în fiecare seară? Care este programul?

Selecţia a adunat 4 ore de filme scurte, câte 2 ore în fiecare seară începând cu ora 21:00. Filmele vin din spaţii geografice diverse, dar au o temă comună, fiind populate de personaje care încearcă să îşi găsească sau regăsească locul în comunitatea din care provin.

Această „provocare modernă”, de a ne armoniza cu lumea din jur, este firul roşu al scurtmetrajelor care vor rula pe ecranul gonflabil, foarte diverse, câteva animaţii, altele comedii​, drame sau ficţiuni.

Cum aţi gândit selecţia de la această ediţie?

Majoritatea selecţiilor ShortsUP se bazează pe o căutare continuă de scurtmetraje. Şi pentru această selecţie aveam deja câteva scurtmetraje în minte, descoperite peste an, care au dictat tempoul întregului. Unul dintre ele e filmul Ioanei Mischie, „237 de ani”, care a avut premiera la festivalul de la Palm Spring, dar care, din păcate, a fost văzut rar în România. Vizionarea de film scurt e diferită de cea de film lung, iar programarea, adică alternanţa scurtmetrajelor, este esenţială pentru ca fiecare film să primească atenţia pe care o merită din partea publicului.

Care sunt, din punctul dvs. de vedere, highlight-urile cinematografice ale ediţiei?

E greu să aleg din nou câteva titluri, după tot procesul de selecţie. Sunt ataşată de fiecare dintre ele. Probabil că atenţia se îndreptată spre „Balada Broaştei”, scurtmetraj portughez care a luat Ursul de Aur la Berlin, sau spre „Balconul”, animaţie desemnată câştigătoare de juriul de la Festivalul Internaţional de Animaţie de la Annecy. Eu sunt foarte curioasă cum va primi publicul cele două filme româneşti, „237 de ani”, despre care am mai vorbit şi „Scris / Nescris”, în regia lui Adrian Silişteanu, recent premiat la TIFF.

Ce filme recomandaţi în special celor mici?

Selecţia e recomandată copiilor peste 12 ani. Sub 12 ani rămâne la latitudinea părinţilor. Cred că pentru orice tânăr ar fi o experienţă de vizionare inedită. Lor le recomand în special animaţiile din program.

Dacă ar fi să definiţi selecţia de short-uri de la aceasta ediţie, în ce cuvinte aţi descrie-o?

În grădină veţi vedea o alternanţă de filme scurte realizate în stiluri foarte diferite care pun la încercare simţul umorului, puterea de empatie şi deschiderea către noi forme de limbaj audiovizual.

Care este scurtmetrajul de care sunteţi în mod special ataşată şi ce anume vă place la acest film?

Sunt ataşată de toate filmele din selecţie, dar abia aştept să văd pe ecranul din Grădina Botanică scurtmetrajul „Iubire”, o animaţie ungurească cu o imagine hipnotică, care a ajuns în top 5 al scurtmetrajelor din 2016 realizat de Cineuropa.

LOVE teaser from Reka Bucsi on Vimeo.