Merele nu sunt întotdeauna de aur: cum ne ferim de declarațiile de dragoste care ne cer transferuri de bani

„Bună, sunt Preslii. Locuiesc într-un palat, la Milano. Mi-a atras atenția profilul tău de Insta. Avem aici un pom cu mere de aur pe care le oferim fetelor frumoase, așa ca tine. Trimite-mi 500 de euro în acest cont bancar și devii fotomodelul nostru oficial. În câteva luni o să ai un coș plin cu mere de aur.” 

Tu știi ce faci dacă primești un astfel de mesaj?

Ce sunt fraudele de tip „iubire prefăcută”

Așa cum poate ți-ai dat seama, povestea „Preslii și merele de aur” de mai sus este o reinterpretare a poveștii clasice „Prâslea cel voinic și merele de aur”, iar continuarea ei poate fi găsită aici. O abordare inspirată din fraudele cu care ne luptăm din ce în ce mai mult pe Internet.

Înșelătoria de tip „iubire prefăcută” sau „romance scam” exploatează dorința firească de a crea relații și conexiuni cu cei din jur, dar mai ales încrederea pe care multe persoane o au în cei cu care interacționează în mediul online, cum ar fi aplicațiile și site-urile de întâlniri sau rețelele sociale. 

Pentru a înțelege mai bine aceste tipuri de înșelătorii, am vorbit cu Raluca Voicu, Manager Issuer and Acquirer Fraud Investigations, în cadrul ING Bank România și iată ce am aflat despre fraudele de tip „romance scam”: 

„Dacă persoana care îți face declarații de dragoste îți cere, în același timp, sume mari de bani sau datele cardului, invocând diverse motive, trebuie să îți trezească suspiciuni. Chiar și o simplă căutare pe Internet a identității persoanei care te contactează online îți poate fi de ajutor. În plus, indiferent de activitatea noastră în online, este important să știm că nu trebuie să oferim niciodată informații precum datele cardului, parole, PIN, dar și copii ale actelor de identitate, indiferent cine cere aceste date”. 

Cum ne putem feri de fraudele din mediul online

În ciuda intensificării acțiunilor de informare cu privire la riscurile de fraudă, uneori, mirajul câștigurilor rapide este mai puternic, iar victimele continuă să cadă în capcana hoților de pe Internet. De altfel, un studiu recent realizat de Ipsos pentru ING arată că opt din zece români sunt de părere că atacurile cibernetice sunt în creștere, însă patru din zece încă spun că nu știu cum să procedeze în cazul unei fraude. De aceea, prin campania „Fraudatori de poveste”, ING vrea să atragă atenția într-un mod inedit asupra pericolelor la care se expun toți cei care „mușcă” momeala oferită de fraudatori în mediul online, care promit fix ce vor să audă potențialele victime. 

De ce fenomenul fraudelor în mediul online a luat amploare în ultimii ani? Raluca Voicu, Manager Issuer and Acquirer Fraud Investigations, în cadrul ING Bank România, ne avertizează:

„Cu toții am crescut cu basme și chiar și atunci când devenim adulți, poveștile ne farmecă în continuare și, uneori, ne dorim să trăim în ele. Fraudatorii mizează exact pe acest lucru și, pentru a se îmbogăți rapid, ne oferă roluri în poveștile lor false.

Digitalizarea are o mulțime de beneficii, însă trebuie să îi cunoaștem și riscurile. Când vine vorba de tranzacții financiare, cel mai bine este să fim suspicioși și să punem întrebări. Interlocutorul de pe Internet care ne spune cuvintele pe care vrem să le auzim se poate dovedi fraudatorul care vrea să ne golească contul. Dacă respectăm, însă, regulile de bază, putem evita aproape toate amenințările din mediul online”.

Citește și: „Să trăiești într-o țară străină în timpul pandemiei a fost și este încă, o provocare”. Cum a ajuns să se îndrăgostească de România Serge Offers, CFO ING România

Cum te poți apăra de fraudele din mediul online 

Iată care sunt cele mai simple măsuri pe care le putem lua pentru a ne apăra de fraudatorii din mediul online:

• NU răspundeți la mesaje nesolicitate sau neașteptate. Dacă o cerere de contact apare pe neașteptate, cel mai bine este să nu îi dați curs;
• NU deschideți atașamente și nu dați click pe link-uri din mail-uri și alte mesaje primite de la destinatari necunoscuți, chiar dacă pare că adresa expeditorului seamănă cu una cunoscută (în realitate, în majoritatea cazurilor, vor fi caractere în plus sau lipsă față de mail-ul real);
• NU oferiți informații personale sau date financiare și nu vă introduceți datele personale și bancare pe pagini web neoficiale;
• NU așteptați să deveniți victima fraudei. Protejați-vă învățând mai multe despre fraudă și siguranță online.

Ce să faci dacă ai crezut în povestea „Preslii și merele de aur”

Dacă ai căzut în capcana unei povești frumoase spuse în mediul online, urmărește pașii de mai jos: 

1. Blochează imediat cardul direct în aplicația de Home’Bank sau apelând numărul de telefon de pe spatele cardului – Card Stop: (+4021) 402 85 99.
2. Schimbă cât mai repede parolele pentru aplicațiile și conturile online de pe un dispozitiv DIFERIT.
3. Scanează dispozitivul pentru a depista eventuala prezență a unui virus. Îți poți instala un antivirus din magazinul oficial de aplicații al telefonului tau (Google Play, Apple App Store, Huawei AppGallery).
4. Depune o plângere la cea mai apropiată secție de poliție și păstrează copia.
5. Raportează problema către banca sau organizația din partea căreia ai fost contactat, Directoratul Național de Securitate Cibernetica (cert.ro) și, eventual, contactează APWG – Anti-Phishing Working Group la adresa [email protected]

Ține minte: poveștile de adormit copii păcălesc adulții de astăzi. Fii vigilent, păzește-ți datele! Înșelăciunile iau multe forme, unele chiar se inspiră din basmele tale preferate, află cum să ai grijă de tine cu sfaturile experților.