Cine este şi ce vrea haterul?
În online, haterul are un loc specific, bine şi pe drept câştigat. Are chiar şi definiţii pe larg în dicţionare „urbane”, definiţii care se îmbogăţesc mereu cu ceva nou, care capătă în fiecare zi explicaţii inedite. La o analiză rapidă, haterul este acela căruia îi pute totul şi care e predispus la a sancţiona scurt cu o lovitură la genunchi sau mai sus, depinde de sex, persoana care se află în vizorul său. Haterul nu simte gelozie, spun studiile, el nu vrea să fie în locul celui pe care îl hateru-ieşte, el este (sau doar se simte) vocea dreptăţii! A dreptăţii pe care şi-o imaginează. Este vocea împotriva micilor sau marilor defecte (sau erori de comportament public) ale „subiecţilor”, este acest îndreptar de mică sau mare purtare, dar fără miză! Haterul este cel care urăşte mult în numele …iubirii de care se agaţă ca disperatul de băţul plutitor, asta în timp ce cascada se aude uruind în depărtare. Am citit câte ceva despre hateri şi despre motorul acţiunilor lor, dar şi despre profilul lor psihologic. Unii spun că haterul este acel om care găseşte curaj să se afirme doar din spatele tastelor, alţii spun că este cel a cărui viaţă este trăită doar prin şi datorită vieţii altora şi care nu poate supravieţui fără aprecierile sau părerile celorlalţi. Este un om care, din spatele tastaturii se simte îndreptăţit să taie în carne vie, lucru pe care în lumea reală nu l-ar face niciodată. Unii scriu scurt şi tăios, alţii texte lungi scrise în amănunt. Din reacţiile de pe internet, din social media, fireşte, observ că există mai multe feluri de păreri despre hater: este folositor- aduce audienţă, stârneşte comportamente imitative, este distractiv- acţiunea de a trece intenţionat cu băţul pe gardul haterului poate genera distracţia maximă a zilei, sau este toxic – fără el, spun comentariile, lumea ar fi mult mai bună. Au apărut chiar îndreptare cu reguli de comportament faţă de hateri. Citez în viteză: acţionează rapid şi vezi despre ce este vorba în comentariul haterului. Află dacă are dreptate şi care este lucrul care l-a dezlănţuit. Fii sincer şi empatic. Adu-ţi aminte că tot ce scrii şi postezi este public. Şi, da, cere-ţi scuze dacă este cazul! Ce să eviţi dacă şi se întâmplă asta: să fii defensiv, să o iei personal, să-l arăţi cu degetul, să îţi pui cenuşă în cap sau să-ţi asumi orice, numai să scapi de el.
Aminteşte-ţi că nu eşti iubit şi acceptat de toată lumea. În fond, cine este?