Cum a ajuns Brâncuşi să devină instrument politic? Artistul Mircea Cantor propune expoziţia „Partea invizibilă a infinitului” ca pe o cheie de relectură a istoriei recente. Expoziţia se vernisează pe 29 septembrie la Galeria Atelierului Brâncuşi din cadrul Centrului Georges Pompidou de la Paris. Această expoziţie inedită pune laolaltă antropologia socială, cu diverse obiecte şi fotografii care atestă instrumentalizarea personalităţii şi operei celebrului artist român Constantin Brâncuşi de către puterea politică din România.
„Receptarea operei lui Brâncuşi în cultura română a urmat o traiectorie mai degrabă sinuoasă : într-adevăr, Brâncuşi a devenit un „personaj” inventat şi reinventat de mai multe ori în ţara sa de origine. După regimul stalinist, regimul Ceauşescu a dezvoltat o ideologie proprie, „fabricând” o nouă istorie naţională care avea nevoie de noi mituri. In acest context, opera lui Brâncuşi a fost supusă unei relecturi şi transformată în simbol al culturii naţionale. Evident, în această operaţiune, potenţialul emblematic conta mult mai mult decât opera artistului. După căderea regimului comunist, lucrurile au luat o altă întorsătură. Brâncuşi a rămas o valoare importantă a culturii române. Din instrument ideologic, el s-a transformat în brand naţional, aflat într-o continuă reciclare, supraevaluat în toate contextele”, spune Mircea Cantor.
Curatorii expoziţiei sunt Jean-Michel Bouhours, conservator şi istoric de artă, coordonatorul colecţiilor de artă modernă din cadrul Muzeului Naţional de Artă Modernă Georges Pompidou şi Doina Lemny, istoric de artă şi conservator la Atelierul Brâncuşi de la Centrul Pompidou. Expoziţia este însoţită de un catalog editat de Editura Fage şi Editura Centrului Pompidou.
Expoziţia semnată de Mircea Cantor va fi deschisă publicului până în date de 30 martie 2017.