Nu vă reprimaţi plânsul! Cei care plâng des sunt mai puternici din punct de vedere mental

Sunt oameni care plâng la o simplă secvenţă de film şi alţii care de-abia varsă o lacrimă la moartea cuiva drag. Sunt oameni care cred că plânsul este o chestiune firească şi necesară, iar alţii care sunt convinşi că plânsul este un semn de vulnerabilitate. Cu toţii percepem plânsul în mod diferit, însă cel mai important este, până la urmă, rolul pe care îl poate avea acest fenomen în viaţa noastră. Pentru că plânsul este mai mult decât o manifestare fizică, ce presupune vărsarea de lacrimi, este un filtru al emoţiilor şi gândurilor noastre, un calmant al durerii şi un barometru al stabilităţii şi sănătăţii noastre mentale. Studii recente arată, conform “The Earth Child”, cât de benefic poate fi plânsul pentru echilibrul nostru psihic.

Plânsul te ajută să scapi de stres. Rolul terapeutic al plânsului a fost demult recunoscut de cercetători, care au descoperit că lacrimile emoţionale transportă mai multe proteine decât lacrimile non-emoţionale (lacrimile care apar, spre exemplu, atunci când tăiem ceapă).  Deşi plânsul presupune un process fizic intens – lacrimi, respiraţie rapidă, spasme musculare –, odată consumat ajută corpul şi mintea să se relaxeze. “Scopul lacrimilor este unul extrem de important. Lacrimile emoţionale apar în momentele în care încercăm sentimente puternice transportând hormoni de stes şi ajutându-ne să scăpăm de ei. Chiar dacă plânsul vă stânjeneşte, trebuie să ştiţi că acesta vă avertizează că aţi ajuns la un nivel de stres care este dăunător sănătăţii”, spune psihologul Alex Goetz, de la General Health Inc.

Plânsul întăreşte mentalul. Plânsul poate fi un mod de a ne recunoaşte emoţiile de orice fel, devenind astfel o piesă în complicatul puzzle al cunoaşterii de sine. În timpul plânsului emoţional, sunt secretate substanţe chimice, proces ce ajută la echilibrarea organismului (în mod special, a psihicului). În schimb, reprimarea lacrimilor şi, implicit, ignorarea sentimentelor negative pot afecta, spun cercetătorii, anumite zone ale creierului accentuând stările de anxietate şi tulburările depresive (ce pot duce la creşterea tensiunii arteriale şi la atacuri de cord).

Plânsul poate vindeca. Cu ajutorul lacrimilor, suferinţa este transformată în ceva tangibil, crede profesorul Roger Baker de la Universitatea Bournemouth, acest proces reducând cu mult din ceea ce noi percepem drept traume. Plânsul emoţioal, care ne ajută să dăm formă unor răni psihologice, poate fi aşadar un proces de vindecare emoţională. Însă nu doar atât, pentru că plânsul are şi rol dezinfectant, lacrimile ducând, spre exemplu, la dispariţia bacteriilor de la nivelul ochilor, aceştia hidratându-se în urma unei porţii bune de plâns.

Plânsul fortifică relaţiile. Dincolo de beneficiile fizice şi psihice pe care le are, plânsul poate fi şi o reprezentare pozitivă a fiecăruia dintre noi, lacrimile fiind o dovadă clară a legăturii noastre profunde cu cei din jur. Aceptând plânsul, alegem să ne exprimăm, cu tot cu atuurile şi slăbiciunile noastre, oferind în acelaşi timp şi altora libertatea de a se exprima. Împărtăşirea vulnerabilităţii devine astfel un mod de a sparge ziduri emoţionale şi de a empatiza cu ceilalţi.

Lacrimile nu sunt o poţiune magică care ne scapă de probleme şi ne schimbă radical viaţa, dar pot fi o cale reală de a ne elibera de stres, de a deveni mai puternici din punct de vedere mental şi de a construi relaţii profunde cu cei de lăngă noi. Aşa că, să lăsăm lacrimile să ne ajute oricât de des e nevoie!