O incursiune în viaţa de zi cu zi a unei dive, cu expoziţia "Maria by Callas"
La 40 de ani de la moartea Mariei Callas – soprana greco-americană apreciată ca fiind una dintre cele mai influente voci ale muzicii clasice – a fost organizată o expoziţie retrospectivă dedicată divei. Deschisă pe 16 septembrie, chiar în ziua în care s-au împlinit patru decenii de la dispariţia ei, expoziţia – denumită “Maria by Callas” şi găzduită de centrul de artă muzicală La Seine Musicale, din Paris – aduce în atenţie fotografii şi înregistrări private ale concertelor sale, scrisori intime şi imagini neobişnuite din interviurile divei, bijuterii, bilete de spectacole, autografe etc.
Peste 500 de fotografii documentând anii copilăriei şi debutul scenic al Mariei Callas, costume folosite de cântăreaţă în turnee, 300 de scrisori, jurnale neterminate, înregistrări făcute de actriţa Grace Kelly în timpul croazierelor organizate de iubitul divei, magnatul Aristote Onassis, în anii ‘60, materiale audio şi video în care Callas apare alături de personailăţi precum Alain Delon, Georges Prêtre şi Valery Giscard D’Estaing – toate acestea încearcă o redescoperire a vieţii de zi cu zi a acestei mari artiste, care s-a stins din viaţă la Paris, la vărsta de 53 de ani, în urma unui atac de cord.
800 de metri pătraţi au fost puşi la dispoziţia acestei expoziţii în care vizitatorul este ghidat, de la început până la sfârşit, de înregistrări cu vocea unică a Mariei Callas interpretând roluri celebre în italiană, engleză sau franceză.
O frescă imensă prezintă cronoligic etape din cariera divei (Atena, Italia, Mexic) precum şi roluri (Traviata şi Lucia), diverse imagini amintesc de triumfurile ei cu Tosca şi Norma de la Paris, din 1964, dar şi de dezastrele sale precum Norma, de la Roma, 1958, când, rămasă fără voce, a abandonat scena.
Sunt itemuri care readuc în atenţie colaborarea cu regizorul Luchino Visconti, care a regizat „La Traviata”, în 1955, şi „Anna Bolena”, în 1957 (ambele la La Scala, având-o pe Callas în rol principal); sunt altele care vizează divorţul de managerul ei, Giovanni Battista Meneghini. Toate surprind spiritul unei artiste unice, bucuriile şi tristeţiel ei, triumfurile şi eşecurile unei cântăreţe care, graţie vocii versatile, a interpretărilor dramatice şi a frumuseţii răvăşitoare, a fost supranumită La Divina.
Ipostaze din viaţa acestei dive pot fi admirate până pe 14 decembrie, când expoziţia va fi închisă.