O româncă din Ţara Dornelor a pictat în faţa reginei Olandei

Meşteşugul ei filigranat e apreciat peste hotarele ţării, are clienţi din Germania şi Austria, şi merge la expoziţii celebre prin Europa 

Stăteam ore întregi lângă războiul de ţesut, fascinată de miile de fire şi de modele ce aveau să se desfăşoare chiar sub ochii mei. Nu aveam mai mult de 5 sau 6 ani când bunica se ducea la o celebră ţesătoare din sat şi mă lua cu ea. Sunt cele mai colorate amintiri ale copilăriei mele trăite alături de bunici într-un sat din Transilvania. Le retrăiesc şi azi cu aceeaşi intensitate atunci când zăresc câte un material autentic, lucrat fir cu fir de nişte mâini care şi-au găsit rostul în viaţă.

Am crescut printre toate aceste meşteşuguri. Ştiu să le preţuiesc pentru că le cunosc valoarea.

M-am tot întrebat în ultima vreme, observând această invazie masivă de materiale textile de slabă calitate, ce mai păstrăm din tradiţiile bunicilor noştri? Dacă meşteşugarii nu mai au ucenici, ce rămâne după ei?

Ce lăsăm după noi? Care sunt lucrurile cu adevărat importante în viaţă?

Răspunsul vine de îndată ce afli că mai mulţi oameni, pe cont propriu, dar şi companii se implică în protejarea unor locuri din ţara noastră dar şi în păstrarea vechilor meşteşuguri.

„După Noi” în Ţara Dornelor

Cristina Bazavan, unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti şi bloggeri din România, împreună cu alţi 3 colegi jurnalişti s-au aventurat în descoperirea tradiţiilor din Bucovina şi au scris cartea „După Noi”. Un album care prezintă comunitatea şi poveştile oamenilor din Ţara Dornelor. Un spaţiu unde mediul natural a rămas intact, iar oamenii au rămas autentici. M-au impresionat fotografiile şi filmele din această zonă. Nu doar pentru străini, dar şi pentru mulţi români Ţara Dornelor pare un tărâm de poveste, ireal.

Vreau să aflu de la Cristina care a fost experienţa marcantă pentru ea şi colegii ei, ce poveşti de viaţă au emoţionat-o în acest proiect. Vă invit să urmăriţi imagini spectaculoase în filmuleţul care însoţeşte acest articol.

„După Noi” este despre optimism. Despre echilibru. Despre bucurie. Este despre noi toţi.

Alegerile pe care le facem în viaţă ne reprezintă în mare măsură. Credem într-un produs, într-un serviciu, o idee, un proiect pentru că acestea oglindesc valorile în care ne regăsim. O întreb pe Cristina ce anume a stat la baza alegerii ei de a face parte din acest program?

„Noi alegem fie în funcţie de trecut, de educaţia noastră, fie de momentul prezent, de nevoile noastre. Mie acest proiect mi-a plăcut pentru că vorbeşte despre viitor şi nu este axat pe ego, pe nevoia mea personală, ci este axat pe nevoia celor care vor veni. Ce va urma, nu doar în beneficiul celui care iniţiase proiectul, ci a unei întregi comunităţi. Ce las ca valori celor care urmează după noi, care poate nu sunt legaţi de mine prin sânge ci prin nişte crezuri.”

Casele vesele din Ciocăneşti

Oamenii din Ciocăneşti, parte dintre cele zece comune din Ţara Dornelor, spun că acesta este spaţiul care ţine să-ţi amintească mereu că ceea ce eşti şi ceea ce faci este o moştenire pentru generaţiile care vin.

Pentru fiecare casă încondeiată e acelaşi ritual. „Se alege desenul căruia i se face şablon de carton: romburi şi pătrate care formează “drumul vieţii, “grebla” (simbolul belşugului), mâna (simbolul protecţiei); semnele puse pe ouăle de Paşti şi pe costumele tradiţionale de sărbătoare. Prima casă încondeiată din Ciocăneşti a devenit muzeu al tradiţiilor populare, găzduieşte costume foarte vechi şi preţioase, dar şi obiecte folosite la muncile din gospodării din cele mai vechi timpuri. E semnul unei idei care a schimbat un sat”, detaliază Cristina.

Tradiţie încrustată în piatră. Să rămână pe vecie.

Ouă încondeiate, vechi de peste 100 de ani

Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate a prins viaţă tot în comuna Ciocăneşti. Aici se găseşte o colecţie de peste 2.000 de ouă păstrate în cele mai bune condiţii de zeci de ani.

Câtă măiestrie, cât har… mă gândesc în sinea mea. În vremurile acestea nu mai stă lumea să explice în detaliu semnificaţia desenelor, însă mesajul trece dincolo de cuvinte; este un spectacol al talentului, al răbdării şi priceperii desăvârşite.

Etnografii spun că absolut toate desenele de pe ouăle de Paşti din Ţara Dornelor sunt mesaje transmise de sute de ani, e „înţelepciunea populară pusă în poveşti desenate despre drumul vieţii, despre hărnicie, despre iubire.” La fel sunt şi cusăturile de pe costumele populare.

În acest moment există 30 de încondeietoare permanente în Ciocăneşti. Meşteşugul lor filigranat e apreciat peste hotarele ţării, au clienţi din Germania şi Austria, au fost la expoziţii prin Europa. Prin muncă şi talent, una dintre artizane a ajuns să deseneze în faţa reginei Olandei.

Ţesătoarea magică

Oamenii talentaţi ai locului sunt care cei care pun amprenta obiectelor meşteşugite, caselor, rânduielilor zonei. Ţi-e mai mare dragul să stai în preajma lor. Cristina povesteşte cu emoţie în voce despre aceste întâlniri care i-au marcat călătoria în Ţara Dornelor.

Iar pe Despina Rusu o consideră magică. Aceasta ţese ie după ie şi tare se bucură că sunt din nou la modă. „Nu am cuvinte să-ţi explic ce suflet bun are, cât e de generoasă şi ce atentă este la ce e în jur. Dar are şi o mică necăjeală pentru că ea ţese acasă la război, dar foarte puţini oameni mai ştiu să facă acelaşi lucru. Acum are cont de Facebook, comunica cu toată lumea şi îşi caută ucenici. Sper ca acest program să-i fie de ajutor şi vor exista mulţi ucenici care să meargă acolo.”

Cristina îi îndeamnă pe cei care studiază astăzi design sau modă să meargă la doamna Despina Rusu să facă un curs de o săptămână, să înveţe să ţeasă la război. „Eu aşa aş proceda. În plus, doamna găteşte senzaţional, ar fi o vacanţă minunată, ca să învăţ să păstrez tradiţia pentru că, de fapt, despre asta este vorba.”

Experienţa întâlnirii cu oamenii din Ţara Dornelor a fost benefică de ambele părţi. Jurnaliştii i-au învăţat pe dorneni să lucreze cu internetul, să exploateze tehnologia modernă, să-şi facă pagini de Facebook. Să se facă cunoscuţi în lumea largă.

Şi lor tare le-a plăcut ideea de a-şi promova meşteşugurile. Că doar n-or rămâne „departe de lume”.

#ThinkBigăr

Avem una dintre cele mai impresionante cascade de pe Planetă

Proiectul „După Noi” a continuat cu o serie de lucrări de amenajare eco-turistică la Cascada Bigăr din Caraş – Severin. Aceasta este una dintre cele mai frumoase din România, face parte din Parcul Naţional Cheile Nerei şi se află în topul cascadelor unice din lume.

Site-ul american „The World Geography” a plasat-o pe primul loc în topul celor mai impresionante cascade din lume.

Doar că drumul spre cascadă nu era tocmai uşor. Terenul destul de abrupt îi expunea pe turişti la multe riscuri iar fotografiile spectaculoase nu se puteau face din orice unghi.

Şi pentru că nicio autoritate locală nu s-a ocupat de amenajarea unui drum de acces, câţiva angajaţi de la fabrica Coca-Cola HBC România din Timişoara şi-au dorit foarte mult să construiască un drum de acces spre cascadă.

Nu au stat doar să se plângă de nepăsarea unora, ci au scris un proiect pentru a obţine finanţare de la compania pentru care lucrează, Coca-Cola HBC România. Au aplicat şi au câştigat 7.000 de euro, bani cu care şi-au propus să construiască un podeţ. La faţa locului şi-au dat seama că nu e suficient. Era nevoie şi de drum către izvoarele cascadei. Astfel că s-au investit până la urmă 140.000 de euro.

Aşa a luat naştere un obiectiv turistic de senzaţie. În primul weekend de după inaugurare au fost 10.000 de turişti.

Responsabilizarea companiilor

Suntem ceea ce lăsăm după noi. Responsabilitatea socială se manifestă tot mai puternic în ultimii ani în România. Asta înseamnă că încep să se schimbe mentalităţile atât la nivel personal cât şi la nivelul conducerii companiilor?

„Marile companii care au venit din afară au venit cu educaţia necesară. Noi am cam sărit-o sau am completat-o în paşi rapizi deoarece am trăit în prea mulţi ani de comunism când ideea de noi era altfel interpretată,” îmi spune Cristina.

„Ştiu proiecte incredibile care implică angajaţii să vină cu idei, să facă nişte lucruri în folosul comunităţii, acţiuni care însufleţesc, înveţi să participi pentru ceilalţi.”

Atunci când faci ceva pentru ceilalţi, te simţi cu adevărat împlinit. Iar când faci ceva pentru cei care vor veni după noi, cei pe care nu îi cunoşti încă, atunci contribui şi tu la această comoară naţională. Acesta este principalul mesaj al proiectului “După Noi”.

Manifestul „După Noi”

„După Noi este locul care îţi aminteşte în fiecare zi că ceea ce eşti, faci şi alegi creează un ecou ce va răsuna generaţii după generaţii în urma ta.

După Noi este promisiunea făcută faţă de copiii noştri că vor respira aer curat, vor cutreiera munţi şi văi răcoroase şi vor bea apă proaspătă.

Că ne vom bucura de natură fără să le îngrădim altora dreptul de a se bucura la rândul lor de ea. Că vom repara ce s-a stricat, că vom planta ce s-a tăiat şi vom sădi bucurie în sufletele celor pe care îi vom întâlni. Că ne vom gândi întotdeauna la ce lăsăm în urma noastră”.

Notă: Interviul a fost filmat la British Gallery