Obiective turistice în apropierea Bucureştiului, perfecte pentru vizite de o zi

Bucureştiul este oraşul contrastelor: clădiri istorice şi magazine elegante, pe de o parte, alei murdare şi blocuri îngrămădite, pe de altă parte. Acum te plimbi printre fântâni arteziene care dansează şi se colorează în ritmul muzicii, în 3 minute ajungi printre case care stau să se prăbuşească şi munţi de gunoaie. Nu e de mirare că mulţi dintre cei care locuiesc aici aşteaptă weekendul doar ca să facă planuri în afara oraşului. Şi au de unde alege! Sunt destule obiective turistice în apropierea Bucureştiului care merită vizitate şi revizitate.

Domeniul Ştirbey

25 de kilometri sunt din centrul capitalei până pe domeniul din Buftea, care se întinde pe o suprafaţă de 240.000 de metri pătraţi. Odată ajuns acolo vei descoperi, înainte de toate, un parc plin cu copaci seculari, perfecţi ca să te adăpostească de arşiţa din zilele de vară.

Apoi, printre aleile romantice vei descoperi cum se înalţă fermecătorul Palat Ştirbey, ridicat de domnitorul Ţării Româneşti, Barbu Ştirbei, între 1855 şi 1864. Construcţia a fost iniţial ridicată ca o culă, o clădire semifortificată, însă a fost modificată semnificativ de urmaşii domnitorului, adăugându-i-se încă 2 etaje şi beneficiind de elementele arhitectonice ale stilului Tudor.

Palatul a fost loc de refugiu pentru Regina Maria şi 5 dintre cei 6 copii ai săi în 1916, în Primul Război Mondial, însă un an mai târziu a fost rechiziţionat de armata germană şi a adăpostit negocierile de pace cu Puterile Centrale. În prezent palatul adăposteşte un restaurant cu terasă, o locaţie care apare des pe lista celor care îşi doresc petreceri în locuri deosebite.

Tot pe domeniul Ştirbey vei găsi şi Capela Sfânta Treime, construită spre finalul secolului al XIX-lea în stil neogotic. Accesul se face pe o scară compusă din 2 rampe semicirculare, construite din marmură de Carrara. Câteva scene din celebrul film Dracula al lui Francis Ford Coppola au fost filmate aici, în 1992.

În partea de nord-est a domeniului este Castelul de apă, ridicat în 1920 după planurile arhitectului Anghel Saligny. Scopul lui era să păstreze rezervele de apă necesare domeniului şi chiar dacă a fost construit pe post de clădire utilitară, păstrează elemente arhitecturale specifice vremii. Tot pe domeniu există şi un lac artificial pe care îşi duc traiul mai multe raţe, gâşte şi lebede.

Palatul Ghica

La aproximativ 30 de kilometri distanţă de Bucureşti, în satul Căciulaţi, comuna Moara Vlăsiei se află ansamblul fostului palat Alexandru Ghica. Palatul a fost ridicat în anii 1830-1834 şi a fost folosit ca reşedinţă de vară a domnitorului de atunci a Ţării Româneşti. Este decorat în stil neoclasic şi are 3 nivele: subsol, parter şi etaj. În apropierea acestuia este şi o biserică, tot în stil neoclasic ridicată şi ea. Din păcate, dacă ajungi în weekend acolo, nu îl vei putea vizita şi în interior, acesta fiind deschis doar de luni până vineri. Vei putea totuşi să te bucuri de o plimbare printre arborii seculari de pe domeniu. Nu te aştepta însă la grădini frumos amenajate, ci mai degrabă sălbatice, pentru că spaţiul pare lăsat pradă vremii şi vremurilor.

Conacul Udrişte Năsturel

Aflat în Herăşti, Giurgiu, conacul a fost ridicat în 1664 de fraţii Năsturel, cărturarul Udrişte Năsturel şi Cazan Postelnicul Năsturel. Conacul construit din piatră şlefuită adusă din Bulgaria are 7 camere la parter şi alte 7 la etaj şi adăposteşte, practic, 2 locuinţe construite în oglindă. Moşia a părăsit familia Năsturel în 1831, când a fost vândută lui Milos Obrenovici, un principe sârb stabilit atunci în Ţara Românească. 50 de ani mai târziu a intrat în proprietatea boierului Anastase Stolojan, iar un secol mai târziu a fost naţionalizată. Conacul a fost renovat la jumătatea secolului XX, în perioada comunistă, iar după revoluţie a fost retrocedat moştenitorilor familiei Stolojan. Se poate vizita, însă în interior nu vei găsi decât pereţii goi. Compensează curtea exterioară, extrem de bine îngrijită şi cu o privelişte foarte frumoasă asupra Văii Argeşului.

Palatul Mogoşoaia

Palatul brâncovenesc de la Mogoşoaia este una dintre principalele atracţii din jurul Bucureştiului, mai ales pe timp de vară, când te poţi bucura de plimbări lungi în parcul ce-l înconjoară. Finalizat în 1702, complexul comandat de Constantin Brâncoveanu cuprinde palatul, turnul de veghe, bucătăria, casa de oaspeţi, gheţăria şi biserica Sfântul Gheorghe. După uciderea domnitorului român, averea familiei a fost confiscată de otomani, iar palatul a fost transformat în han. A fost răscumpărat de domnitorul Ştefan Cantacuzino şi a rămas în familie până la începutul secolului al XIX-lea. Familia Bibescu a fost cea care s-a ocupat de renovarea domeniului între 1860 şi 1880, iar o nouă renovare a palatului a avut loc începând cu1912, sub atenta supraveghere a Marthei Bibescu. Acum palatul adăposteşte Muzeul de Artă Brâncovenească.

Mănăstirea Snagov

Snagovul nu înseamnă doar plimbări prin pădure sau cu barca, pe lac. Pe o insulă din nordul lacului se găseşte o bijuterie arhitectonică şi istorică. Mănăstirea Snagov a fost atestată documentar în 1408 şi este considerată a fi una dintre ctitoriile târzii ale domnitorului Mircea cel Bătrân. Este construită în stil bizantin cu elemente decorative ale stilului românesc şi a avut parte de multiple renovări de-a lungul timpului, la cererea unor domnitori precum Vlad Ţepeş şi Neagoe Basarab. De altfel, mănăstirea este cunoscută şi sub numele de Mănăstirea Vlad Ţepeş, legendele susţinând că aici ar fi fost înmormântat domnitorul, în secret.

Mănăstirea Cernica

Aflat pe lista monumentelor istorice din România, complexul monahal a fost ridicat în 1608, în timpul domniei lui Radu Şerban, de marele vornic al lui Mihai Viteazu, Cernica Ştirbei şi de către soţia sa, Chiajna. 3 biserici şi 3 paraclise au fost construite în cadrul complexului, Biserica Mare fiind grav avariată în mai multe rânduri: o dată în cutremurul din 1802, apoi o turlă s-a prăbuşit în timpul cutremurului din 1838, iar în 1923 a fost cuprinsă de un incendiu de proporţii. Toate clădirile mănăstirii au fost supuse însă unor ample lucrări de refacere de-a lungul anilor, iar cimitirul de aici adăposteşte mormintele unor personalităţi precum Ion Ţuculescu, Gala Galaction, Stela Popescu şi Geo Saizescu. Tudor Arghezi a fost călugăr aici vreme de 4 ani, la începutul anilor 1900.

Mănăstirea Comana

Ne întoarcem puţin la Vlad Ţepeş şi ajungem la un alt obiectiv de pus pe listă pentru o plimbare de weekend. Mănăstirea Comana a fost ctitorită de domnitorul român în 1461, cu rol de mănăstire-cetate. Pe vremuri, locul de construcţie al acesteia era, de fapt, o insulă printre mlaştini, iar accesul se făcea pe un pod de lemn ce putea fi incendiat în cazul unui atac. Mănăstirea a fost reclădită în 1588 de boierul Radu Şerban pe ruinele vechiului edificiu, iar acum, din construcţia iniţială mai sunt doar laturile de nord şi vest ale chiliilor, restaurate. Dacă ajungi aici, o plimbare prin Delta Neajlovului va încheia frumos o zi liniştită.