fbpx

Căutare

Share this article

„Nu sunt rasist, dar…” e probabil cel mai des întânit fel de rasism mascat şi în multe cazuri, chiar inconştient, din ţara noastră. Sociologii spun că rasismul în România este prea puţin înţeles şi, în ciuda aparenţelor, la cote aproximativ egale cu cele din Uniunea Europeană. Diferenţa majoră stă însă în atitudinea autorităţilor în unele cazuri şi a unor persoane publice. Dacă în UE lucrurile sunt mult mai drastice, la noi inclusiv o lege menită să protejeze unele dintre cele mai frecvente victime ale rasismului în România are în titlul ei un mesaj nepotrivit.

Rasismul în România, la pachet cu homofobia şi intolerenţa faţă de orice e diferit

Un raport al Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleranţei, organism înfiinţat de Consiliul Europei, a scos la iveală că în România cele mai expuse categorii sunt persoanele din comunitatea LGTBQ şi minorităţile, cu romii şi maghiarii în prim-plan.

Acelaşi lucru îl arată şi rezultatele sondajului IRES realizat la cererea Consiliului Naţional de Combatere a Discriminării, conform căruia 48% dintre români consideră naţionalismul drept o mişcare necesară pentru România. Nici persoanele cu dizabilităţi nu sunt văzute cu mai multă înţelegere, 51% dintre români susţinând că acestea ar trebui internate în instituţii speciale.

Intoleranţa crescută, consideră specialiştii, vine o dată din lipsa de educaţie şi, în al doilea rând, din teama faţă de diferenţe. Homosexualii, romii şi imigranţii sunt cei care stârnesc cea mai mare neîncredere în rândul românilor, dar nici persoanele cu o altă religie decât cea ortodoxă nu se bucură de prea multă încredere, prejudecăţile şi stereotipurile fiind decisive în atitudinea faţă de oricine nu este la fel ca ei.

Efectele sunt vizibile în rândul categoriilor supuse discriminării. Două treimi dintre homosexualii din România îşi ascund orientarea sexuală ca să evite discriminarea şi chiar actele de violenţă îndreptate împotriva lor. La rândul lor, mulţi dintre romi se confruntă cu sărăcie crescută, accesul greoi la educaţie şi posibilităţile reduse pentru găsirea unui loc de muncă.

Iar stereotipurile generalizate şi transmise transgeneraţional nu fac decât să perpetueze situaţia. Expresii pe care mulţi copii le aud de la vârste foarte fragede, precum „Dacă nu eşti cuminte te dau la ţigani”, atitudinea unor profesori faţă de copiii romi şi părinţii lor, modul de adresare al autorităţilor faţă de persoane de o altă rasă adâncesc ideile fundamental greşite de superioritate şi inferioritate între anumite rase sau modele socioculturale.

Inclusiv o lege promulgată la începutul acestui an, lege care în teorie se vrea a avea efecte bune, are în titlul ei accente rasiste. Legea pentru combaterea antiţigănismului prevede pedepse cu închisoarea cuprinse între 3 luni şi 3 ani pentru cei care promovează în public idei, concepţii sau doctrine antiţigăniste şi pedepse cuprinse între 1 şi 5 ani de închisoare pentru cei care distribuie publicului materiale din aceeaşi categorie. Iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antiţigănist, aderarea sau sprijinirea uneia se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani.

Antiţigănismul este definit în lege drept percepţia referitoare la romi exprimată ca ură împotriva acestora, manifestările verbale sau fizice motivate de ură împotriva romilor, îndreptate împotriva lor sau proprietăţilor lor, a ONG-urilor, liderilor comunităţilor, lăcaşurilor de cult sau tradiţiilor acestora.

În teorie, legea are un scop bun. În practică, poate fi văzută drept o nouă formă de rasism prin chiar numele ei, atâta vreme cât conţine în chiar titlul ei termenul de ţigan, definit chiar şi în dicţionar drept un cuvânt cu nuanţe peiorative. E complicat să scoţi din mentalul colectiv o imagine câtă vreme legea care ar trebui să îmbunătăţească situaţia păstrează aceeaşi imagine.

Citeşte şi: Cum putem înțelege rasismul, nedreptatea pe care o trăiesc negrii și protestele din întreaga lume: documentare, cărți și podcasturi – LIFE.ro

Cele mai celebre cazuri de rasism din România

Rasismul este resimţit în România în fiecare zi. Fie că vorbim de modul de adresare, de diverse forme de discriminare, încălcarea dreptului la tratament egal sau chiar de acte de violenţă, rasismul este răspândit în toată ţara. Din păcate, puţine sunt cazurile care ajung să fie mediatizate şi asupra cărora să se poată acţiona conform legii.

Unul dintre cazurile care a ţinut prima pagină vreme de multe zile este cel din Ditrău, Harghita, unde locuitorii în frunte cu preotul din localitate au protestat faţă de angajarea a 3 muncitori srilankezi la fabrica de pâine de acolo.

Protestele nu au fost însă decât începutul. Proprietarul fabricii şi cei ai caselor în care au fost găzduiţi muncitorii au fost ameninţaţi în mod repetat de către localnici. A fost depusă la primărie chiar o petiţie în care i se cerea proprietarului fabricii să nu mai angajeze străini şi să pună la dispoziţie actele medicale ale celor care lucrau deja acolo.

Nici persoanele publice nu se sfiesc să transmită mesaje rasiste. Deputatul social-democrat Nicolae Bacalbaşa a postat unul chiar la debutul pandemiei de coronavirus.

CNCD l-a amendat cu 6.000 de lei pentru mesajul şters ulterior de pe pagina sa de Facebook, dar care apucase deja să fie preluat de sute de persoane. Şi politologul Vladimir Tismăneanu a primit o amendă de 5.000 de lei, tot după o postare pe Facebook.

Politologul a şters şi el postarea după ce au început să curgă criticile la adresa lui şi a revenit cu un mesaj menit să îl scuze.

„O regretabilă eroare a fost transformată într-un scandal mediatic. Repet, îmi cer scuze pentru faptul că am postat acea caricatură cu trimiteri rasiste. Contextul contează, am realizat eroarea, am şters imediat postarea.”

Arbitrul Sebastian Colţescu a fost şi el în mijlocul unui scandal de proporţii după ce a fost acuzat de rasism din cauza exprimării avute în timpul unei meci din Champions League. Colţescu s-a referit la un oficial camerunez cu expresia „băi, băi, ăla negru”, lucru ce a determinat echipa turcă, al cărei membru era cel vizat, să se retragă de pe teren. Echipa adversă a reacţionat şi ea imediat şi a ieşit şi de pe teren, meciul fiind amânat. Chiar preşedintele Turciei a cerut UEFA să ia măsuri împotriva arbitrului român.

Citeşte şi: Carmen Gheorghe (E-Romnja): „Din păcate românii nu știu ce înseamnă rasismul, sexismul, homophobia, ura față de săraci”. Cum înveți să trăiești într-o societate care te judecă după culoare, poziție socială sau gen – LIFE.ro
Share this article
Ți-a placut povestea? Ajută-ne și promoveaz-o pe social media
read
next

Abonează-te la newsletter-ul LIFE.RO