Nu mă intersează subiectul, mi-a zis o amică. Se face un mare fâs şi hai să recunoaştem că e şi vina lor, a femeilor. Vorbeam despre violenţa împotriva femeilor, subiectul care vineri a fost marcat printr-o zi internaţională dedicată acestei cauze. Ce este mai ciudat şi mai uimitor este că şi femeile educate cad victime unor bărbaţi de genul acesta. Şi întrebările, ba chiar şi îndoielile ei păreau, atunci când le exprima cu atâta convingere, aproape legitime… Asta se gândeşte şi aşa se vorbeşte, în general, despre bătaia asupra femeilor sau violul domestic şi nu mă refer la tonul articolelor, sau la luările oficiale de poziţie. Am auzit eu însămi replici de genul: cine ştie ce-o fi la ea acasă şi cum s-o purta cu bărbatul ei! sau era şi genul care provoca, să fim sinceri, cred că a meritat-o, pe undeva…
În România e greu de schimbat mentalităţi, dar nu imposibil. Vineri a fost trimisă o scrisoare deschisă premierului Cioloş semnată de toate asociaţiile care luptă împotriva acestui tip de comportament abuziv asupra femeilor. S-au cerut pedepse mai mari, bugete targetate, s-au solicitat programe coerente şi sprijin politic. Datele, nu numai în România, ci în întreaga Europă, sunt alarmante.Violenţa împotriva femeilor este un fenomen răspândit în UE, potrivit unui studiu din 2014 al Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA). Una din trei femei cu vârste de cel puţin 15 ani experimentează violenţă sexuală, fizică sau de ambele tipuri. Una din trei femei s-a confruntat cu un comportament psihologic abuziv din partea partenerului ei, una din cinci femei a fost urmărită, în timp ce aproape 55% din femei au experimentat agresiuni sexuale. Trei din patru femei din poziţiile de conducere s-au confruntat cu agresiuni sexuale şi una din 20 de femei a fost violată, potrivit datelor transmise de Comisia Europeană.
Atâta vreme cât, în mare parte, există fracturi la nivelul discuţiilor private, chiar între prietene sau colege, atâta vreme cât luarea de poziţie este ezitantă (deşi cu mult mai activă ca acum câţiva ani), putem să-i cerem lui Cioloş şi luna de pe cer. Societatea civilă se mişcă, dar schimbarea se va lăsa aşteptată dacă, undeva, în adâncul nostru, în şoaptele vecinelor de pe scară sau la discuţiile de cafenea, violenţa este încă justificată.
Pe aceeași temă
Citește mai multe
