Şase meserii la modă în modă
În ultimii ani, presiunea unor trenduri precum schimbarea preferinţelor consumatorilor, o nevoie tot mai pronunţată de transparenţă, dar şi schimbările din tehnologie au obligat industria modei să evolueze. O parte din această evoluţie a avut loc şi la nivelul rolurilor existente în această industrie care ne obsedează. Aşa că nu vom mai vorbi, atunci când vine vorba de fashion, strict despre editori, designeri, buyer-i, stilişti, fotografi, ci şi despre alte şase meserii. Iată-le aşa cum au fost prezentate de site-ul businessoffashion.com.
Inginer de printuri 3D
Casele mari de modă precum Chanel sau Iris Van Herpen au experimentat deja cu printul 3D în colecţiile lor, această tehnică deschizând noi porţi de exprimare a creativităţii. Dar şi tinerii designeri, mai puţin cunoscuţi pot beneficia de pe urma acestei metode de producţie care are două avantaje majore: elimină pierderile şi nu presupune cusături. Industria de printuri 3D este în creştere, cu 278.000 de calculatoare capabile să printeze 3D. Una dintre consecinţe este democratizarea producţiei de obiecte de design, ceea ce ridică întrebarea: dacă oricine poate să îşi facă haine acasă, ce se va întâmpla cu marile magazine? Vor mai fi ele relevante?
Psiholog pentru consumatori
De secole, moda a evoluat de la a răspunde unei nevoi practice, la cea de a răspunde unei nevoi emoţionale, aceea de a „povesti” despre noi. În ultimii ani, o nisă de psihologişti profesionişti aplică teoriile domeniului lor de activitate pentru a înţelege şi a prevede comportamentul consumatorului de modă, pentru că, nu e aşa, hainele au un impact emoţional atât asupra noastră, cât şi asupra celor pe care îi întâlnim.
Aceşti profesionişti lucrează îndeaproape cu branduri şi agenţii, dar şi cu creativii din industrie, ajutându-i pe aceştia să ia decizii mai bune de business, dar şi de creaţie.
Specialişti în prelucrarea datelor
Şi acest specialist se ocupă de anticiparea şi prevederea anumitor reacţii ale consumatorului, prin analizarea datelor culese prin intermediul computerelor. Ca urmare, marii retaileri au renunţat la analizele statistice clasice şi se bazează tot mai mult pe inteligenţa artificială. Se lucrează din greu la realizarea unui model matematic care să explice farmecul modei.
Dezvoltator şi investigator de materiale
În ultimii ani, marii producători precum Nike sau Lululemon au investit foarte mult în noi generaţii de materiale care se potrivesc mai bine cu actualele trend-uri, dar şi răspund nevoilor de stil, performanţă şi sustenabilitate ale actualelor produse. De la Lycra şi Gore-tex, care au schimbat felul în care vedem produsele dedicate sportului, industria modei se mută către materialele smart, încorporând tehnologie de purtat. Dintre cei care au îmbrăţişat acest trend face parte şi Ralph Lauren, care a produs în 2014 tricouri pentru jucătorii de tenis care participau la US Open şi care puteau măsura nivelul de stres şi numărul de bătăi ale inimii ale sportivilor.
Experţii în sustenabilitate
Casele de modă sunt tot mai atente la bani, dar şi la problemele de mediu pe care le ridică. Aşa au apărut specialiştii în sustenabilitate. Ei sunt cei care gândesc programe de reciclare sau de tipul Fair Trade care schimbă în bine viaţa oamenilor care ajung să lucreze în această industrie. Unul dintre motivele pentru care creatorii de haine au devenit mai atenţi la felul în care produc este presiunea venită prin social media din partea consumatorilor.
Stilistul personal
Pentru că vânzarea produselor de modă se mută online – 54% din consumatori cumpără online, potrivit unui studiu PricewaterhouseCooper din 2016, începe şi un proces de democratizare a accesului la stilişti. Respectiv, companiile care vând haine încearcă să aplice modelului Uber – un şofer personal pentru toată lumea, în zona de stil oferind serviciile unui stilist personal. Totul se întâmplă la întâlnirea dintre tehnologie şi stil, cu stiliştii care încearcă să „predea” computerelor inteligente felul în care gândesc asortarea anumitor obiecte vestimentare. Rămâne să vedem dacă vor reuşi să le ofere maşinilor cu inteligenţă artificială şi conceptul de „bun gust”.