Scurtă istorie a Jocurilor Olimpice de vară moderne

La noapte, mai exact, la ora 2 a României, ora 20.00 în Rio de Janeiro, începe ediţia cu numărul 31 a Jocurilor Olimpice de vară moderne.  La competiţie, participă 10.500 de sportivi din 207 state ale lumii, care se vor întrece timp de 17 zile.

Iată mai jos o retrospectivă News.ro a celor mai importante momente din istoria modernă a Olimpiadei de vară.

Mişcarea olimpică a început în antichitate şi a fost readusă la viaţă de Pierre de Coubertin, spre sfârşitul secolului XIX. Este cel mai important eveniment sportiv din lume şi inevitabil a fost afectat de-a lungul timpului de războaie, politică, mişcări sociale, dar şi de fenomene naturale. Sportivi ca Jesse Owens, Nadia Comăneci sau Michael Phelps au făcut istorie. Publicul s-a bucurat şi de spectacolul sportiv, dar şi de tradiţiile create pentru Jocurile Olimpice – ştafeta şi aprinderea flăcării olimpice, defilarea sportivilor şi festivităţile legate de competiţie.

O retrospectivă a ediţiilor de până acum a Jocurilor Olimpice arată cât de mult s-a schimbat competiţia, controversele politice şi reuşitele care au marcat-o.

Atena 1896

Prima ediţie, cu 14 ţări participante (Marea Britanie, Australia, Austria, Bulgaria, Chile, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Statele Unite ale Americii, Suedia, Ungaria şi Grecia). Au concurat 241 de sportivi, iar vedeta ediţiei a fost gimnastul german Hermann Weingartner, care a câştigat şase medalii (trei de aur, două de argint, una de bronz).

Primul campion olimpic a fost atletul american James Brendan Bennett Connoly, câştigător al probei de triplusalt.

Femeile nu au fost admise la competiţie.

Grecul Spiridon Louis a câştigat proba de maraton, pe distanţa de 40 de kilometri, între Maraton şi Atena, aproximativ pe acelaşi traseu pe care, potrivit legendei, în urmă cu 2386 de ani, mesagerul grec Philippides l-a străbătut pentru a vesti victoria atenienilor asupra perşilor, scrie cosr.ro.

Paris 1900

Au participat 997 de sportivi din 24 de ţări.

Întrecerile olimpice s-au desfăşurat pe parcursul a cinci luni, în cadrul Expoziţiei Universale.

Pentru prima dată, au fost acceptate femei la Olimpiadă. Primul titlu olimpic feminin din istorie a fost câştigat de jucătoarea britanică de tenis Charlotte Cooper.

St. Louis 1904

Au participat 651 de sportivi din 12 ţări.

A fost prima ediţie la care s-au decernat medalii de aur, argint şi bronz primilor trei clasaţi din probele disputate.

Pentru prima dată în istoria atletismului juriul a decis sancţionarea startului greşit. Cel care greşea lua startul cu un metru în spatele celorlalţi concurenţi.

Londra 1908

Au participat 2008 sportivi din 22 de ţări.

Pentru prima data proba de maraton s-a desfăşurat pe distanţa de 42,195 kilometri.

Ediţia ar fi trebuit să fie găzduită de Roma, dar nu a mai putut fi susţinută financiar de italieni din cauza erupţiei din 1906 a vulcanului Vezuviu.

Delegaţiile au defilat în premieră sub steagurile naţionale.

Stockholm 1912

Au participat 2407 sportivi din 28 de ţări.

Traseul cursei de ciclism pe şosea a fost de 320 de kilometri, cel mai lung traseu olimpic din istorie.

Pentru prima data au participat sportivi de pe cele cinci continente.

A fost ultima ediţie la care s-au acordat medalii din aur masiv câştigătorilor.

Antwerp 1920

Au participat 2626 de sportivi din 29 de ţări.

Oscar Swahn a câştigat la vârsta de 72 de ani medalia de argint la tir împreună cu echipa Suediei, la foc dublu – cerb alergător (predecesoarea probei mistreţ alergător din anii 2000). Swahn adevenit cel mai vârstnic medaliat din istoria JO.

Ediţia a fost acordată oraşului Antwerp după suferinţele prin care au trecut belgienii în timpul primului război mondial.

A fost ediţia a VII-a a JO. Ediţia a şasea, care ar fi trebuit să aibă loc la Berlin, nu s-a mai desfăşurat din cauza războiului, dar a rămas numerotată.

Austria, Bulgaria, Turcia, Ungaria şi Germania (ţările învinse în război) nu au fost invitate la Jocuri.

Pentru prima dată a fost arborat drapelul olimpic, a fost depus jurământul olimpic de către un sportiv (Victor Boin – scrimă), iar dreptul de a-i inscrie pe sportivi la Jocuri le-a revenit Comitetelor Naţionale Olimpice.

Paris 1924

Au participat 3075 de sportivi din 44 de ţări.

A fost ultima ediţie desfăşurată sub preşedinţia baronului Pierre de Coubertin.

Au fost introduse deviza „Citius, Altius, Fortius” şi ritualul de înălţare a drapelelor CIO, al ţării gazdă şi al viitoarei gazde la ceremonia de închidere.

Amsterdam 1928

Au participat 2971 de sportivi din 46 de ţări.

În premieră, competiţia a durat 16 zile, perioadă devenită standard.

Competiţia s-a numit pentru prima dată „Jocurile Olimpice de vară”.

S-a iniţiat ceremonia de aprindere a flăcării olimpice. Parada delegaţiilor participante a început cu cea a Greciei şi s-a încheiat cu cea a ţării organizatoare.

Los Angeles 1932

Au participat 1331 de sportivi din 37 de ţări.

S-au introdus cronometrajul electronic cu sutimi de secundă şi foto finish-ul.

Berlin 1936

Au participat 3963 de sportivi din 49 de ţări.

A fost introdus ceremonialul ştafetei flăcării olimpice. Flacăra a fost aprinsă la Olimpia şi a fost purtată apoi în şapte ţări, înainte de a ajunge la Berlin.

Startul JO a fost dat de Adolf Hitler.

Decizia CIO de a acorda Germaniei organizarea JO a provocat proteste politice.

Vedeta ediţiei a fost atletul american Jesse Owens, care a câştigat patru titluri olimpice – 100 m, 200 m, ştafetă 4×100 m şi săritura în lungime.

Londra 1948

Au participat 4104 sportivi din 59 de ţări.

Această ediţie s-a organizat după o pauză de 12 ani. Germaniei şi Japoniei, considerate răspunzatoare pentru declanşarea celui de-al doilea război mondial, li s-a interzis participarea, iar Rusia nu a dorit să îşi trimită reprezentanţi.

Helsinki 1952

Au participat 4955 de sportivi din 69 de ţări.

Pentru prima dată, a existat o femeie portdrapel, Estrella Puentes din Uruguay.

Vedeta ediţiei a fost Emil Zatopek – „locomotiva cehă”, care a câştigat medalia de aur la 5000 m, 10000 metri şi maraton, un record.

Melbourne 1956

Au participat 3314 sportivi din 72 de ţări.

Ediţia a fost găzduită de două ţări, Australia şi Suedia. Din cauza legislaţiei australiene cu privire la o perioadă de şase luni de carantină în cazul introducerii animalelor în ţară, concursurile de echitaţie au avut loc la Stockholm, cu cinci luni înainte de competiţia din Australia.

A fost prima ediţie a JO din emisfera sudică.

La ceremonia de închidere, sportivii au defilat împreună, nu pe naţiuni, ca simbol al unităţii mondiale.

Roma 1960

Au participat 5338 de sportivi din 83 de ţări.

Concursurile de gimnastică au avut loc în interiorul Băilor Termale Caracalla, luptele între zidurile bazilicii Maxentius şi traseul de maraton pe Via Apia.

Abebe Bikila (Etiopia) a alergat maratonul desculţ, la fel ca atenianul Philippides, şi a câştigat medalia de aur. El este primul african de culoare campion olimpic.

Tokyo 1964

Au participat 5151 de sportivi din 93 de ţări.

Flacăra olimpică a fost aprinsă de Yoshinori Sakai – copilul Hiroshimei”, care s-a născut la 6 august 1945, în ziua în care a fost lansată la Hiroshima bomba atomică.

Mexico City 1968

Au participat 5516 sportivi din 112 ţări.

A fost prima ediţie desfăşurată la o altitudine de 2300 metri.

Flacăra a fost aprinsă la Olimpia, iar torţa a parcurs drumul străbătut de Cristofor Columb în urmă cu aproape cinci secole.

Pentru prima dată, flacăra a fost aprinsă de o femeie, atleta Enriqueta Basilio de Sotelo.

Munchen 1972

Au participat 7134 sportivi din 121 de ţări.

S-a depus în premieră jurământul arbitrilor şi oficialilor.

Camerele sportivilor israelieni din Satul Olimpic au fost atacate de un comando autointitulat „Septembrie Negru”, format din opt terorişti palestinieni, incident soldat cu 11 victime.

Montreal 1976

Au marticipat 6084 de sportivi din 52 de ţări.

Nadia Comăneci a devenit o legendă reuşind să obţină primul zece din istoria gimnasticii. Tabela electronică nu era pregătită pentru perfecţiune şi a afişat nota 1.00.

Douăzeci şi două de ţări africane au boicotat JO în semn de protest faţă de prezenţa echipei de rugby a Noii Zeelande la o competiţie în Africa de Sud, unde politica de apartheid era în vigoare.

Moscova 1980

Au participat 5179 de sportivi din 80 de ţări.

Pentru prima dată în istorie s-a acordat nota 10 la cal cu mânere. Rusul Aleksandr Ditiatin a fost cel care a reuşit exerciţiul de 10. Ditiatin a fost primul sportiv care a obţinut opt medalii la o ediţie a JO.

Uniunea Sovietică a fost prima ţară socialistă din Europa de Est organizatoare a JO.

SUA au boicotat JO în semn de protest faţă de invadarea Afganistanului de către armata sovietică, în decembrie 1979. Decizia a fost urmată de 65 de state.

Los Angeles 1984

Au participat 6829 de sportivi din 140 de ţări.

Jocurile au fost boicotate de URSS, de Cuba şi 14 ţări din estul Europei, cu excepţia României şi Iugoslaviei.

Pentru prima dată, organizatorii s-au folosit de publicitate pentru a acoperi costurile.

Vedeta ediţiei a fost Ecaterina Szabo, care a câştigat patru medalii de aur şi una de argint la gimnastică artistică, iar România a înregistrat cea mai bună clasare in istorie, locul doi în ierarhia pe naţiuni.

Seul 1988

Au participat 8391 de sportivi din 159 de ţări.

Scrimera suedeză Kerstin Palm a devenit prima sportivă participantă la şapte ediţii ale JO.

Înotătoarea germană Kristin Otto a câştigat şase medalii de aur la stilurile liber, spate şi future şi a stabilit patru recorduri mondiale.

Ciclista germană Christa Luding-Rothenburger a devenit prima persoană din istorie medaliată în acelaşi an atât la JO de vară cât şi la JO de iarnă. Ea a câştigat argintul la ciclism, după ce la Olimpiada de iarnă, la Calgary, obţinuse două medalii la patinaj viteză.

Barcelona 1992

Au concurat 9356 de sportivi din 169 de ţări.

Africa de Sud a participat prima dată la Jocuri după o absenţă de 32 de ani (din 1960 li s-a interzis participarea din cauza politicii de apartheid).

După patru decenii, la JO a participat o singura Germanie, iar sportivii din fosta URSS au concurat, pentru prima şi ultima oară, sub culorile Comunităţii Statelor Independente.

În premieră, la Olimpiadă au participat baschetbaliştii profesionisti, inclusiv echipa SUA, celebra „Dream Team”.

Atlanta 1996

Au participat 10.318 sportivi din 197 de ţări.

Au fost primele Jocuri Olimpice de vară organizate într-un an diferit de cele de iarnă.

Pentru prima dată, JO au avut o pagină oficială pe internet.

Satul olimpic a avut cea mai mare capacitate din istoria Olimpiadei: 15.000 de locuri.

Navigatorul austriac Hubert Raudaschl a devenit primul sportive participant la nouă ediţii ale JO.

Sydney 2000

Au participat 10.651 de sportivi din 199 de ţări.

Afganistanului nu i s-a permis participarea, din cauza regulilor extremiste ale talibanilor (opresiunea şi interdicţia practicării sportului de către femei).

Pentru prima dată s-au făcut teste de sânge şi pentru detectarea eritropoietinei.

Atena 2004

Au participat 10.625 de sportivi din 201 ţări.

Maratonul s-a desfăşurat pe acelaşi traseu ca în urmă cu mai bine de un secol, iar sosirea a fost pe stadionul Panathenaic, gazda JO din 1896. Cursa a fost marcată de un incident, brazilianul Vanderlei de Lima fiind atacat de un spectator cu şase kilometri înainte de final, când era lider. De Lima a pierdut secunde preţioase, dar a reuşit totuşi să câştige medalia de bronz.

Concursul de tir a avut loc la Olimpia, locul de disputare a JO antice.

În premieră, flacăra olimpică a făcut un periplu în 26 de ţări de pe cinci continente.

Vedeta Jocurilor a fost înotătorul American Michael Phelps, care a câştigat opt medalii.

Beijing 2008

Au participat 10.500 de sportivi din 204 ţări.

Cifra ediţiei a fost 8, asociată în cultura chineză cu prosperitatea. Astfel, startul competiţiei s-a dat la ora 8.08, în data de 8.08.2008.

Ştafeta flăcării olimpice a ajuns şi pe Everest, la o altitudine de 8848 m.

Stadionul „Cuibul de pasăre” a fost considerat arena sportivă cu cea mai avangardistă arhitectură din lume.

Jocurile au fost transmise integral la TV. S-a stabilit un record de audienţă, peste două treimi din populaţia planetei urmărind cel puţin o probă de la JO.

Londra 2012

Au participat 10.500 de sportivi din 204 ţări.

Arabia Saudită, Qatar şi Brunei au înscris în premieră femei în competiţie. Trei sportive din Antilele Olandeze şi un sportiv din Sudanul de Sud au participat independent, sub steagul olimpic.

S-au înregistrat 31 de recorduri mondiale.

Londra a devenit primul oraş care a găzduit trei ediţii ale JO.

A fost depus pentru prima data jurământul antrenorilor, alături de cel al sportivilor şi oficialilor.

Michael Phelps a devenit sportivul cu cele mai multe medalii olimpice din toate timpurile, cu un total de 22 de medalii olimpice obţinute în întreaga carieră.

Istoria urmează să scrie şi povestea ediţiei a XXXI-a a Jocurilor Olimpice de vară începând chiar de la noapte o dată cu ceremonia de deschidere de la Rio de Janeiro.