Și-a dat demisia din corporație pentru a cultiva zmeură românească la Sintești, Timiș. Valentin Verzea: „Într-o zi putem livra o tonă”

Valentin Verzea și-a dat demisia din corporație după 20 de ani pentru a deveni cel mai important producător de zmeură din România. Cum ajungi de la a fi un director regional de bancă, la a crea o fermă în Sintești, județul Timiș? Totul a început cu o pasiune. O idee care s-a transformat apoi în multe Exceluri, telefoane și plecări în străinătate pentru a găsi cel mai bun soi. 

Astăzi, este implicat în comunitate. Duce mai departe gena de agricultor moștenită de la un străbunic. Și face constant drumul între Timișoara și Sintești. Dar spune că munca aceasta nu este deloc ușoară. În plus, este o investiție mare care se recuperează în foarte mulți ani. Este nevoie de foarte multă răbdare. Și de încă ceva: un partener serios care să-l ajute să-și vândă produsul de calitate pe care îl face în solariile din județul Timiș. Tocmai de aceea, zmeura produsă în Sintești se găsește în Piața Lidl din toată țara.

Dar cum ajungi să faci o afacere sustenabilă în România? Aflăm chiar de la Valentin Verzea, în interviul de mai jos: 

Valentin Verzea și-a dat demisia din corporație pentru a produce zmeură românească

Valentin Verzea a testat peste 40 de soiuri de zmeură, toate din străinătate. A fost la târguri internaționale. A vizitat ferme importante din Spania sau Olanda. Iar prietenii care lucrează în domeniu și trăiesc în afară îl ajută mereu trimițându-i soiuri de fructe la testat. Testează constant. Iar acum a ajuns să cunoască totul atât de bine încât poate decide când și cât produce. 

Dar Valentin Verzea nu a fost mereu implicat în agricultură. Poate gena a fost moștenită de la un străbunic, însă experiența lui profesională vine din domeniul bancar. De ce a ales totuși ca, după 20 de ani, să-și dea demisia și să dezvolte o fermă de zmeură în România?

Cum ați ajuns să dezvoltați această fermă de zmeură din Sintești, județul Timiș?

Am lucrat în alt domeniu și, după un număr de ani, am ajuns la concluzia că îmi place suficient de mult agricultura și că îmi permit să trăiesc doar din fermă. Am lucrat în domeniul bancar.

Și cum ați trecut de la bancă la agricultură?

Am lucrat la o bancă foarte mare, la un moment dat era chiar cea mai mare din lume – Citibank. Lucrurile au început firesc, am ajuns la 20 de ani de Citibank, sau chiar un pic mai mult. După un anumit număr de ani, la nivelul ăsta trebuie să te gândești dacă vrei să fii restructurat sau vrei să faci altceva. Eu am ales a doua variantă.

Mi-am dat demisia. De ce am luat această decizie? Pentru că văzusem că există o anumită tendință, respectiv că se centralizau tot mai multe operațiuni la București. Deci, cumva decizia demisiei a venit firesc. 

Ferma am început-o în 2013, dar mi-am dat demisia din bancă abia în 2022.

După câți ani de bancă?

Am început ferma asta cu 10 ani înainte să plec din bancă. La început a fost o simplă pasiune. Voiam să plantez meri, peri, dar cineva mi-a spus că afinele ar fi mai interesante ca preț și cultură în zonă. M-am documentat, am fost prin străinătate, am vizitat ferme și am început cu afinii, cum spuneam, în 2013. Treptat, mi-am dat seama că îmi place foarte mult și că pot transforma asta într-un business din care să trăiesc.

Pasiunea pentru agricultură vine din familie?

Da. Am avut un străbunic care a fost un fermier foarte important, deși a pornit de la zero. Și de la el cred că am moștenit ceva. Avea și animale, mergea la târguri, câștiga premii.

La mine, însă, este altceva. El lucra cu mâinile lui. Eu sunt manager. Am angajați, doi ingineri agronomi. Nu e același lucru. (râde)

Revenind puțin la bancă, unde ați lucrat? Există în familie și vreo genă de bancher, dacă de agricultor ați avut…

Am fost director în Timișoara. Acolo am avut biroul timp de 20–30 de ani. Însă, recunosc că nu știu să fi avut vreo genă de bancher în familie. De altfel, eu am terminat Calculatoare la Timișoara, dar nu mi-a plăcut programarea. Am făcut un MBA la București și așa am ajuns la o bancă americană – Chase & Manhattan. Apoi am ajuns la Citibank, unde am înființat agenția din Timișoara și am condus-o până la demisie.

Din Arad la Timișoara și apoi la București. Iar acum aveți ferma la Sintești. V-ați plimbat ceva prin țară…

Da, dar oricum eram din zonă și am făcut facultatea în Timișoara. A fost natural.

„Am testat peste 40 de soiuri de zmeură până am găsit ce merită cultivat. Nu există soiuri românești bune”. Cât de lung este drumul Arad-Timișoara-Bucurșeti-Sintești

Valentin Verzea are în prezent o flotă de trei camionete, iar în perioadele de vârf a folosit chiar și patru pentru livrări. Producția variază – uneori recoltează o tonă pe zi, alteori mai puțin. Dar acum are experiența necesară să controleze fereastra de producție pentru a evita aglomerarea și pentru a menține prețul optim pe piață. 

Sezonul de recoltare începe de la mijlocul lunii mai și se încheie în noiembrie, în funcție de condițiile meteo. Livrează doar produse românești de calitate. Tocmai de aceea parteneriatul cu Lidl România este foarte important pentru el. De altfel, Lidl își propune să aducă pe raft, pe cât posibil, 100% fructe și legume românești. Acest obiectiv depinde însă de cantitățile disponibile și de condiții externe, precum vremea. Chiar și în sezoane dificile, Lidl susține menținerea parteneriatelor locale.

Dar cât de mult l-a ajutat experiența din domeniul bancar? Și cum arată echipa cu care lucrează la Pandes Berries SRL, zmeura românească pe care o găsim la Piața Lidl?

Dvs. sunteți din Arad, nu?

Da, sunt născut în Arad.

Cum ați ajuns în Sintești și cum ați găsit locul ăsta?

Am făcut școala în Timișoara și în București. Am circulat în toată țara. Pentru mine nu e o problemă să mă mut dintr-o parte în alta. În Sintești am ajuns plantând afini la început. Așa a început ferma. Solul este foarte important pentru o plantație de afini – trebuie să fie foarte nisipos. Singurul loc din județ unde am găsit terenuri foarte nisipoase este aici – de fapt, e o veche albie de râu.

Pe vremuri era un râu care trecea pe aici. A fost deviat, am înțeles de la cei din sat, cam acum 100 de ani. Și avem foarte mult nisip – până la 2 metri adâncime este stratul de nisip. Când am aflat asta, și având un prieten în zonă, am ales să dezvolt ferma la Sintești.

La început am plantat câteva hectare de afini și, la scurt timp – un an, doi – mi-am dat seama că prețul e foarte nesigur. E volatil. Și că trebuie să ai suprafețe mari, de zeci de hectare, ca să merite și să ai o fermă stabilă de afini. Altfel riști să intri în insolvență. Fermele mici de afini, la ora asta, nu au niciun viitor. De la 20-30-50 de hectare în sus, poate.

Numai că dvs. nu mai folosiți solul de aici?

Nu. Și nu mai am nici afini (râde). 

Cultivăm zmeură. Și foarte puțin căpșuni și mure – astea sunt niște încercări, teste. Zmeura este pe toată suprafața, practic – pe 13 hectare. Toată producția este în solarii. E o tehnologie pe care am adus-o din Spania. Tot ce avem aici – inclusiv plantele – sunt din străinătate. Și, deși ferma e medie sau mică la nivel de suprafață, noi suntem cel mai mare producător din țară de zmeură.

Cât de mult v-a ajutat experiența din domeniul bancar?

Foarte mult, pentru că vorbim despre costurile mari. E nevoie de o foarte bună gestionare financiară. Noi terminăm sezonul undeva în noiembrie, poate chiar în decembrie, dar avem cheltuieli permanente. Avem angajați permanenți. Lucrăm și cu zilieri în perioada de cules. Or încasările reîncep abia prin iunie-iulie.

Lucrați doar cu români, oameni din comunitatea de aici?

Avem doar angajați locali. Știu că alte ferme lucrează și cu muncitori străini, dar noi nu. Personalul este în mare parte sezonier. Activitatea mare, cu mulți oameni, este în perioada de cules.

Citește și: Plasticul pe Dunăre: tinerii eco-ambasadori și lupta lor pentru viitor. Cu sprijinul Lidl Romania

Care este echipa dvs.? Câți oameni aveți?

Avem 5 angajați permanenți și lucrăm cu 30–40 de zilieri pentru cules și alte activități.

Valentin Verzea: „Într-o zi putem livra o tonă. Sau patru camionete pline”. Cât de important este un parteneriat de succes cu Lidl România

Această afacere a început cu o idee și o pasiune. Iar astăzi s-a consolidat într-o afacere sigură și de viitor. De altfel, Valentin Verzea testează în prezent cultura de căpșune și de mure. Evident, amândouă sunt o investiție pentru viitor. 

Dar cât de important este pentru o fermă românească un parteneriat stabil cu Lidl România? Și cum a ajuns Valentin Verzea să-și vândă zmeura la Piața Lidl?

De când cultivați zmeură, care au fost cele mai mari provocări?

Am fost în Spania, Portugalia, Olanda – am vizitat ferme. În Spania am văzut prima dată ferme profesioniste de zmeură. În două zile am văzut 4–5. Și mi-am dat seama că domeniul e foarte dificil – nu neapărat din cauza banilor, ci a know-how-ului.

Ce înseamnă o investiție mare?

Nu poți începe cu un singur hectar. Trebuie să ai măcar 3–4 hectare. Ai nevoie de sistem de fertilizare complex, infrastructură de fermă, magazii de ambalare, sortare, cameră frigorifică. Cred că începem de la 100.000 de euro.

Dacă vrei să contezi pentru supermarketuri, trebuie să ai peste 5–6 hectare.

Ce cantitate produceți și unde o vindeți?

Peste 100 de tone anual și livrăm exclusiv în România. Anul trecut, Lidl ne-a ajutat să facem un prim export – în Budapesta. A fost un test, dar e posibil să continuăm.

Cât de important e parteneriatul cu Lidl?

Foarte important. La nivelul nostru, nu am avea garanția că putem vinde toată producția. Ei au un sistem foarte predictibil. Planifică în avans, uneori chiar luni. Dacă ai cantitate disponibilă, te pot recomanda pentru export.

De când colaborați cu Lidl România?

Am început în 2018, cred. Nu cunoșteam pe nimeni. Am trimis mostre, apoi o ofertă pe e-mail. A durat cam un an până am semnat contractul. Atunci nu aveam o producție mare. Dar am avut avantajul că eram printre primii. Acum piața este mult mai competitivă.

Aveți planuri de extindere?

Greu de spus. Ferma pare mică – 13 hectare – dar cultura de zmeură este foarte complicată. E un produs curat – avem certificare Global GAP, ceea ce înseamnă reziduuri zero de pesticide.

De ce este complicată, este sensibilă planta?

Da, dar solariile ne ajută. Plantele sunt protejate de ploaie și umezeală, care sunt foarte dăunătoare zmeurei. Zmeura noastră, netratată chimic, rezistă 3–5 zile fără mucegai sau deteriorare.

E profitabilă afacerea?

Da, dar investiția se recuperează în timp. E o curbă de învățare. Deocamdată nu am recuperat tot, pentru că reinvestim constant. Zmeura înseamnă răbdare și implicare. Trebuie să fii activ, să iei decizii importante, unele costisitoare.

Locuiți în Sintești?

Nu. Locuiesc în Timișoara, dar e aproape. Drumurile consumă timp, dar mai ales birocrația. E o barieră de intrare. Reglementările se tot schimbă, ceea ce duce la costuri mai mari.

Vă vor afecta noile taxe și impozite?

La zilieri, taxele au rămas la fel, dar oricum sunt mari. Noi le oferim de muncă, suntem fericiți să-i avem, și ei au nevoie de noi. Zona nu are mulți angajatori. Dar randamentul lor nu este ca al muncitorilor calificați – de aceea costul e ridicat.

Citește și: Tot ce vrei să știi dacă alegi să fii alături de Lidl România și Banca pentru Alimente în acțiuni de sprijinire a comunităților defavorizate Romuald Bulai: „Noi tratăm cu banalitate neajunsurile din viața noastră până când vedem reacțiile celor care primesc produsele din partea Băncii”

Cum v-au primit oamenii din comunitate?

Foarte bine. Niciodată nu am avut probleme. Avem o relație bună cu toți. Primăria ne-a ajutat mult – avem asfalt până la poartă. Fostul primar s-a pensionat, dar și cu actuala administrație avem o colaborare bună.

Văd mulți tineri pe fermă…

Da, lucrăm cu mulți elevi în vacanță – 16, 17, 18 ani. E un job de vacanță pentru ei. Zona e frumoasă, dar departe de centrele mari – Arad, Timișoara, Deva.