Google Doodle sărbătorește fiecare ocazie semnificativă în felul său, fie că este vorba de zile de naștere, festivaluri sau orice alt eveniment, iar zilele trecute românca Ștefania Mărăcineanu a primit un doodle. Astfel, zilele trecute, Google a sărbătorit 140 de ani de la nașterea chimistei românce Stefania Mărăcineanu. „Doodle-ul de astăzi onorează 140 de ani de la nașterea Ștefaniei Mărăcineanu și aduce un omagiu moștenirii sale”, a spus Google. În imaginea dedicată ei, Ștefania Mărăcineanu a putut fi văzută lucrând la poloniu (Po) într-un laborator de chimie. Stefania Mărăcineanu a fost una dintre femeile pioniere în descoperirea si investigarea radioactivității.
Cine a fost Ștefania Mărăcineanu?
Ștefania Mărăcineanu, o tânără pasionată de științele exacte din București, a absolvit Facultatea de Fizică și Chimie în 1910 și și-a început cariera de profesor la Școala Centrală de Fete din București. Pe când era acolo, Ștefania Mărăcineanu a obținut o bursă de la Ministerul Științei din România. Ea a decis să facă cercetări postuniversitare la Institutul Radium din Paris, unul dintre cele mai importante centre de acest gen din Europa și din lume. Institutul Radium devenea rapid un centru mondial pentru studiul radioactivității sub conducerea fizicianului Marie Curie. Mărăcineanu a început să lucreze la teza de doctorat despre poloniu, un element descoperit de Curie.
În timpul cercetărilor sale privind timpul de înjumătățire al poloniului, a observat că timpul de înjumătățire părea să depindă de tipul de metal pe care era plasat. Acest lucru au făcut-o să se întrebe dacă razele alfa de la poloniu au transferat unii dintre atomii metalului la izotopi radioactivi. Cercetările ei au condus la ceea ce este probabil primul exemplu de radioactivitate artificială.
Citește și: Viața lui Marie Curie, femeia care a schimbat lumea științifică, dar și concepția asupra femeilor cercetător
Ștefania Mărăcineanu s-a înscris la Universitatea Sorbona din Paris pentru a-și termina doctoratul în fizică, pe care l-a obținut în numai doi ani. După ce a lucrat timp de patru ani la Observatorul Astronomic Meudon, s-a întors în România și a fondat primul laborator din țară pentru studiul Radioactivității.
Ștefania Mărăcineanu și-a dedicat timpul cercetării ploii artificiale, care a inclus o călătorie în Algeria pentru a-i testa rezultatele. Ea a studiat, de asemenea, legătura dintre cutremure și precipitații, devenind prima care a raportat că există o creștere semnificativă a radioactivității la epicentru care duce la un cutremur.
Recunoașterea internațională pentru Ștefania Mărăcineanu
În 1935, fiica lui Marie Curie, Irene Curie și soțul ei au primit premiul Nobel pentru descoperirea radioactivității artificiale, o recunoaștere care i s-ar fi datorat de drept Ștefaniei Mărăcineanu. Aceasta din urmă nu a contestat premiul Nobel, însă a cerut să-i fie recunoscut rolul său în cercetările ce au dus la descoperirea radioactivității artificiale.
Cei care i-au recunoscut meritele au fost românii, prin Academia de Științe din România, în 1936, când a fost numită director de cercetare. Însă recunoașterea internațională nu a venit niciodată, chiar dacă a plătit cu viața pentru știință.
Ștefania Mărăcineanu s-a îmbolnăvit de cancer din cauza mediului radioactiv în care a lucrat și a murit la data de 15 august 1944.
Pe aceeași temă
Citește mai multe
