Tamango, de la Bruxelles la Valea Plopilor – Despre încarnarea şi transhumanţa monumentelor

Tamango, vocalul formaţiei Shukar Collective, un proiect care îmbină muzica tradiţională romani cu muzica electronică s-a făcut remarcat atât în România, cât şi pe scenele muzicale din Europa prin vocea s-a inconfundabilă şi degajarea cu care aborda stilul său eclectic de muzică.

La patru ani de la moartea sa, patru artişti români care locuiesc în Belgia, Borş & Riţiu, Marius Nedelcu şi Claudia Rădulescu, şi-au adunat forţele ca să realizeze un monument sculptural, aducându-i un omagiu lui Tamango şi celor simbolizate de el.

Având aura simplităţii şi veseliei, care l-au caracterizat pe cântăreţ, sculptura este un fel de anti-monument. Pur şi simplu aşezat, efigia (modelată în argilă înainte să fie turnată în răşină patinată) pare să-l asculte pe privitor, ca şi cum ar fi pe punctul de a începe să cânte.

Prin identitatea personajului, atitudinea şi gesturile sale, ca şi prin modul în care va fi activată şi contextualizată, această sculptură va funcţiona ca un fel de monument nomad, răsturnând toate paradigmele obişnuite ale genului.

 În ce priveşte sculptura, modelată şi creată în Belgia, a pleca în mod festiv din Bruxelles, de la Academia Regală de Arte Frumoase a capitalei belgiene (ArBA EsA) în 28 aprilie 2016 pentru a călători prin Europa, pur şi simplu stând pe bancheta din spate a maşinii.

Va sosi la Bucureşti, mai precis la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, pe 07.05.2016.

De acolo, va ajunge, la capătul unei procesiunii îngrijit orchestrate, la ultima destinaţie, grădina Auricăi, soţia lui Tamango,  la Valea Plopilor, un sat la vreo 30 de km de capitala României.

Toată această călătorie sub formă de procesiune, de la Bruxelles la Valea Plopilor (care funcţionează ca un contrapunct la valurile migratoare cu care se confruntă Europa), va fi în centrul unui documentar filmat de regizorul belgian Koen Van Sande.

În aceste vremuri de tensiuni naţionaliste, proiectul oferă, într-un mod subtil şi totuşi ludic, o pledoarie puternică, generoasă şi concretă în favoarea gândirii şi exprimării libere, reactive şi creative. Dincolo de orice formă de diviziuni, frontiere sau compartimentări, funcţionează ca un proiect artistic profund uman, generos, federativ şi dedicat.

La fel ca Tamango, artistul.