Tot ce știm despre epilepsie: cauze, simptome și tratamente

Tot ce știm despre epilepsie: una dintre cele mai frecvente afecțiuni neurologice afectează aproximativ 50 de milioane de oameni la nivel global. Considerat adesea un subiect tabu, acest sindrom neurologic este de multe ori înconjurat de mituri și neînțelegeri. Pe 26 martie, Ziua Internațională de Luptă împotriva Epilepsiei (Purple Day), oamenii din întreaga lume încearcă să aducă mai multă conștientizare asupra acestei afecțiuni.

Tot ce știm despre epilepsie: ce este

Epilepsia este o tulburare neurologică caracterizată prin crize recurente cauzate de activitate electrică anormală în creier. Aceste crize pot varia de la spasme ușoare până la convulsii severe, iar tipul și frecvența lor pot diferi de la o persoană la alta.

Care sunt cauzele epilepsiei

Epilepsia poate avea multiple cauze, iar în unele cazuri, acestea rămân necunoscute. Printre cele mai frecvente cauze se numără:

• Factori genetici: Există forme de epilepsie moștenite, ceea ce indică o predispoziție genetică.
• Leziuni cerebrale: Traumatismele craniene severe pot declanșa epilepsia.
• Infecții neurologice: Meningita, encefalita sau alte infecții pot afecta creierul și pot cauza epilepsie.
• Accidente vasculare cerebrale (AVC): AVC-urile, mai ales la persoanele în vârstă, sunt o cauză frecventă a epilepsiei.
• Tumori cerebrale: O masă anormală în creier poate duce la crize epileptice.
• Dezechilibre metabolice: Lipsa anumitor substanțe nutritive sau boli metabolice rare pot declanșa crize epileptice.

Tot ce știm despre epilepsie: Simptome

Simptomele epilepsiei depind de tipul de criză. Cele mai comune manifestări includ:

• Crize convulsive: Mișcări involuntare ale membrelor, pierderea conștienței.
• Crize de absență: Pierderea scurtă a contactului cu realitatea, privire fixă, clipiri rapide.
• Mioclonii: Spasme musculare bruște.
• Crize focale: Tulburări de mișcare, senzații ciudate, halucinații auditive sau vizuale.

Cum se diagnostichează epilepsia

Diagnosticul epilepsiei implică mai multe teste, inclusiv:

• Electroencefalograma (EEG): Analizează activitatea electrică a creierului.
• RMN sau CT cerebral: Detectează anomalii structurale.
• Teste de laborator: Verifică posibile dezechilibre metabolice.
• Monitorizare video EEG: Analizează tiparele crizelor epileptice.

Tot ce știm despre epilepsie: tratamente

Epilepsia nu are încă un leac definitiv, dar simptomele pot fi controlate prin:

• Medicamente antiepileptice (AEDs): Sunt prima linie de tratament și ajută aproximativ 70% dintre pacienți să-și gestioneze crizele.
• Intervenții chirurgicale: În cazurile severe, unde medicația nu funcționează, chirurgia cerebrală poate fi o opțiune.
• Dieta ketogenică: Unele studii arată că o dietă bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați poate ajuta la reducerea crizelor.
• Stimularea nervului vag: O tehnologie care ajută la reducerea frecvenței crizelor.

Epilepsia și viața de zi cu zi

Epilepsia poate influența viața de zi cu zi, dar cu tratament adecvat, mulți oameni pot duce o viață normală. În ciuda acestui fapt, stigmatizarea rămâne o problemă majoră. Informarea și educația publicului despre epilepsie pot ajuta la reducerea prejudecăților și la crearea unui mediu mai incluziv pentru persoanele afectate.

Citește și: Adnana Cotolea, mama care a forțat statul român să ofere gratuit tratament copiilor cu boala Batten, deși zilele fiicei ei sunt numărate: „Dacă m-ar fi întrebat cineva, alegeam cancerul pentru că știam că acolo are o șansă”

Ziua Internațională de Luptă împotriva Epilepsiei ne oferă ocazia să conștientizăm importanța acestei afecțiuni și să susținem cercetările pentru tratamente mai eficiente. Cu o informare corectă, putem combate miturile și putem contribui la o mai bună integrare a persoanelor cu epilepsie în societate.

Foto: Pinterest