Tradiţii pentru Săptămâna Mare. De ce i se mai spune Săptămâna Patimilor şi care este rostul tradiţiilor din aceste zile

Ultima săptămână dinaintea Paştelui este una extrem de importantă pentru credincioşi, având menirea de a-i pregăti pe aceştia pentru Învierea Domnului, sufletesc şi trupesc. Este cunoscută şi sub numele de Săptămâna Patimilor, dar şi ca Săptămâna Deniilor, în toate zilele din această perioadă fiind programate slujbe speciale în biserici. Încheie cel mai lung şi aspru post din an şi aminteşte de patimile lui Iisus Hristos din aceste zile. Este o perioadă plină de semnificaţii şi superstiţii, aşa că e important să vedem ce fel de tradiţii pentru Săptămâna Mare au de respectat credincioşii.

Tradiţii pentru Săptămâna Mare – Lunea Mare

În prima zi din Săptămâna Patimilor, în timpul Deniei se citeşte istoria lui Iosif cel preafrumos, fiul patriarhului Iacob şi se face pomenirea smochinului neroditor, copacul blestemat de Iisus înaintea intrării în Ierusalim.

Tot luni începe şi curăţenia de Paşte. Se scot lucrurile afară, se aeriseşte casa de relele de peste iarnă, se văruieşte şi se spală.

Marţea Seacă

În această zi credincioşii se pregătesc pentru intrarea în cămara Mântuitorului, iar la Denie se citeşte pilda celor 10 fecioare, 5 înţelepte şi 5 neînţelepte, care se pregătesc pentru nuntă. În Noul Testament întâlnirea cu Hristos este asemănată cu o nuntă. Hristos se numeşte mire, Biserica este mireasa, iar Apostolii sunt prietenii mirelui. Pilda spune că 5 dintre fecioare au avut candelă fără ulei, iar celelalte 5, candelă şi ulei. Candela fără ulei este reprezentarea simbolică a realizării de sine fără interes faţă de ceilalţi, în timp ce candela cu ulei reprezintă evlavia însoţită de milostenie.

Tot în Marţea Mare se citeşte şi predica de pe Muntele Măslinilor, când Iisus a anticipat distrugerea marelui Templu şi propriile patimi, cu 3 zile înainte să fie judecat.

Astăzi se aspiră sau se dă cu mătura, se spală geamurile, se curăţă curtea şi se fac toate muncile grele de pe lângă casă. Tot azi ţăranii trebuie să se spele ritualic ca să scape de boli.

Tradiţii pentru Săptămâna Mare – Miercurea Mare

La Denia de miercuri se vorbeşte despre Iuda, apostolul care l-a trădat pe Iisus pentru 30 de arginţi şi despre Maria, femeia desfrânată care-i spală picioarele lui Iisus cu lacrimile ei şi îl unge cu mir. Vânzarea făcută de Iuda a făcut ca mai târziu Biserica să rânduiască ziua de miercuri ca zi de post, la fel ca ziua de vineri, cea în care a fost Iisus răstignit, acestea fiind cele 2 zile ale săptămânii în care creştinii trebuie să postească pe parcursul întregului an.

Este ultima zi până după Paşte când se mai poate spăla şi călca, dar şi ultima în care se mai poate munci la câmp. Din această zi bărbaţii trebuie să rămână acasă şi să îşi ajute nevestele la treburile gospodăreşti.

Joia Mare

În seara de joi din Săptămâna Patimilor este Denia celor 12 Evanghelii. Acum sunt amintite 4 dintre momentele grele ale acestei săptămâni: spălarea picioarelor apostolilor de către Iisus, Cina cea de Taină în care Iisus i-a adunat pe apostoli şi la care s-a instituit Taina Împărtăşaniei, rugăciunea din grădina Ghetsimani, precum şi prinderea lui Iisus de către cei care voiau să-l ucidă.

Este ultima zi în care sunt pomeniţi morţii, femeile mergând la biserică să împartă colaci de post, miere, fructe şi vin. Tradiţia spune că în noaptea premergătoare Joii Mari se deschid mormintele, iar sufletele morţilor se întorc la casele lor. Tocmai de aceea bărbaţii aprind focuri care să le lumineze calea. Tot în această noapte se spune că Joimăriţa, zeitatea morţii care supraveghează focurile, patroana torsului şi ţesutului, verifică cât de harnici sunt oamenii şi aruncă blesteme asupra femeilor leneşe. O altă superstiţie legată de această zi este aceea care spune ca fetele tinere să facă, în timpul slujbei, câte un nod pe o sfoară după fiecare evanghelie, iar când ajung acasă trebuie să pună sfoara sub pernă ca să îşi viseze ursitul.

În Joia Mare se ţine post cu mâncare uscată, nu se trag clopotele la biserici şi se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit acum se împărtăşesc. Este ziua în care se vopsesc ouăle roşii, această culoare reprezentând sângele lui Iisus, răstignit pentru mântuirea omenirii. Tradiţia spune că ouăle roşii vopsite în această zi şi mâncate de Paşte protejează în faţa suferinţelor şi necazurilor. Deasemenea, coaja lor, dacă este îngropată pe păşune, apără vitele de deochi. Azi se coc pasca şi cozonacii pentru Paşte.

Citeşte şi: De unde poţi comanda cozonaci artizanali de Paşte – LIFE.ro

Tradiţii pentru Săptămâna Mare – Vinerea Neagră

Vinerea Mare este catalogată drept cea mai tristă dintre zilele pătimirii lui Iisus, de aici şi numele de Vinerea Neagră. Este ziua în care a fost batjocorit, schingiuit, răstignit, a murit şi a fost îngropat, totul pentru răscumpărarea păcatelor omenirii. Este o zi aliturgică, în care nu se ţine niciuna dintre cele 3 Sfinte Liturghii. Se scoate în schimb Sfântul Epitaf din altar şi se aşează pe masă, în mijlocul bisericii, aceasta reprezentând coborârea de pe cruce a lui Iisus şi pregătirea lui pentru înmormântare. Seara se oficiează Denia Prohodului, cortegiul condus de preoţi ocolind biserica de 3 ori şi trecând apoi pe sub Sfântul Epitaf. Tot acum se aprind luminile care anunţă apropierea Învierii, sunt sfinţite pasca, ouăle roşii şi celelalte alimente, iar credincioşii iau Lumină din Lumină.

Conform tradiţiei credincioşii ţin astăzi post negru în amintirea patimilor lui Iisus. Cine nu poate respecta postul negru trebuie să ţină însă cont să nu mănânce urzici şi să nu folosească oţet la mâncare, pentru că lui Iisus i s-a dat să bea oţet după ce a fost biciuit. Nu se face treabă în casă în Vinerea Neagră, nu se ţese şi nu se coace pentru a evita boala şi spiritele rele. Este zi de reculegere, în care credincioşii se pregătesc pentru marea veghe.

Se spune că dacă plouă în Vinerea Mare anul va fi bun şi roditor, iar dacă te scufunzi de 3 ori într-o apă rece vei fi sănătos tot anul.

Sâmbăta Mare

Azi se sacrifică mielul şi se pregătesc celelalte mâncăruri pentru Paşte, se finalizează curăţenia şi se pregătesc hainele noi, luate special pentru sărbătoare. Seara se pregăteşte coşul cu bucate – ouă, pască, cozonac – ce va fi dus la biserică pentru sfinţire, se merge la slujba de Înviere, se ia lumina şi apoi se ia prima masă de Paşte, acasă.