Uncanny Order - despre concepte și aplicații ale teoriei haosului la punctul de întâlnire al artei cu știința

După un prim contact cu publicul în luna iunie la Timișoara, Uncanny Order, cel mai nou proiect de cercetare și de producție artistică derulat de Asociația Qolony, va ajunge în București, la galeria MOBIUS (str. Piața Amzei nr. 13) și va fi deschisă pentru vizitatori între 14 și 31 iulie, de miercuri până sâmbătă, între orele 17:00 – 20:00. Vernisajul instalațiilor interactive ce vor oferi participanților posibilitatea de a asista la apariția tiparelor și de a explora dinamica complexă a haosului va avea loc pe 13 iulie, la ora 19:00.

Demersul a avut ca punct de pornire frecventa preluare superficială și adesea eronată în artă (dar și în alte arii culturale) a unor concepte și idei din lumea științei – de pildă, teoria haosului e cunoscută publicului larg mai degrabă prin alegoria efectului fluture (butterfly effect). Dincolo de această popularizare accesibilă, Uncanny Order își propune să explice și să exemplifice, fie și doar într-un mod informal, definiția unui sistem dinamic nonliniar și ordinea stranie care se instaurează în mod spontan și pe care o numim sincronicitate, ce rămân frecvent străine majorității oamenilor. Fie că vorbim de populații de insecte pulsând vizual sau sonor la unison, de trilioane de atomi care emit fotoni cu aceeași frecvență, de celulele cardiace din inimile noastre, sau de comportamente sociale de grup, haosul, deși este descris adesea ca „aleatoriu”, se supune totuși unor reguli matematice stricte, care derivă din ecuații, iar natura pare să aibă o tendință către această ordine. 

Încercarea de clarificare a teoriei haosului pentru publicul larg este un obiectiv secundar în proiect, pe când scopul principal a fost realizarea unor instalații ce folosesc modele matematice din teoria haosului ca instrumente noi pentru discursul artistic, cu dezideratul ca acestea să aducă în discuție câteva teme actuale (de la fragilitatea naturii, la colaborări sociale și atitudini față de moșteniri culturale din alte epoci). Pornind de la sincronicitate, subtema asumată de Uncanny Order, aceste instalații au la bază modelarea matematică a fenomenelor ordonatoare: sincronizarea luminii licuricilor, a aplauzelor și a unor emisii laser –  fenomene naturale, sociale, ori sintetice, de laborator. 

Uncanny Order: ce rol jucăm în diverse tipologii de interacțiune – interumană, cu natura, sau cu tehnologia

Lucrările realizate de echipa de artiști formată din Floriama Cândea, Claudia Chiriță și Cătălin Crețu, împreună cu programatorul Cristian Bălaș și cercetătorii Marian Zamfirescu și Ionuț Andrei Relu, deschid discuția nu doar despre condițiile în care sincronizarea se întâmplă și se menține, cât și despre rolul spectatorului în aceste contexte: atât ca factor perturbator, dar și ca facilitator sau executant al sincronizării. Instalațiile au în comun diverse elemente estetice din sfera vizualului și a sonorului: repetarea unor forme geometrice, cromatica, armonizarea semnalelor audio emise de lucrări.

Vizitatorii vor primi ghidajul necesar pentru a interacționa cu instalațiile iar, prin prezența și interacțiunea cu ele, publicul  va deveni parte activă în provocarea unor perturbări ale condițiilor inițiale, determinând schimbări în comportamentul lucrărilor de artă, ce le permite să urmeze căi neașteptate și imprevizibile: sculpturi cinetice bazate pe inteligența unui roi hibrid de licurici, aplauze ritmice a căror sincronizare declanșează reacții vizuale, muzică compusă  cu ajutorul comportamentului haotic al emisiei sistemelor laser, acestea sunt câteva dintre direcțiile de cercetare artistică pe care echipa le propune. 

„Sperăm ca vizitatorii să se gândească un moment în plus la rolul pe care îl joacă în diverse tipologii de interacțiune – interumană, cu natura, sau cu tehnologia. Sperăm să chestioneze și motivele unor aparente ordonări neașteptate ori sincronizări nesperate din viața de zi cu zi. Uneori nu sunt doar coincidențe. Mai sperăm și să încurajăm publicul să gândească critic și să cerceteze, atât cât e posibil, știința din spatele unor povești/alegorii/hiperbole de tipul butterfly effect pe care le întâlnesc în diverse medii culturale, inclusiv în galerii de artă. Nu tot ce bate din aripi se mănâncă.” – spune Claudia Chiriță.  

Mai multe detalii despre eveniment aici: Facebook | Instagram.