Valentin Vasile: „1 kg în plus faţă de greutatea de echilibru a organismului apasă cu forţa a 4 kg pe articulaţii” - LIFE.ro
Sari la conținut

Valentin Vasile, antrenor de peste 20 de ani şi specialist în nutriţie sportivă, a scris o carte care se numeşte „Confesiunile unui nutriţionist. Mecanismele interioare ale slăbitului”. Ei bine, mi-a sunat interesant şi am încercat să aflu ce ştie el în plus faţă de alţii? Ce informaţii utile poate da unui om – ca mine, de exemplu – care doreşte, dar nu prea reuşeşte, să piardă din greutate. Mecanismele interioare ale slăbitului? Hm…

Am găsit astfel un om care a folosit foarte des două cuvinte: echilibru şi călătorie. „Echilibru” atunci când vorbea despre alimentaţie şi efort, „călătorie” atunci când descria procesul pe care trebuie să-l trăiască un om care vrea să slăbească şi să îşi recapete tonusul şi sănătatea.

Am intrat în sala de sport. Şi era goală. Nici un aparat? Unde e banda de alergat? Unde sunt aparatele pentru muşchi? Unde sunt toate acele scule minunate? Valentin Vasile s-a uitat la mine râzând.

Ei bine, ce se întâmplă?, am întrebat.

Lucrăm altfel decât ceilalţi, adică cu alte metode şi alte principii de antrenament. Acestea sunt antrenamentele funcţionale care folosesc greutatea corporală, îmbunătăţesc funcţionarea musculară, cresc calităţile motrice, puterea, coordonarea etc.

Bine, dar cu ce lucrezi, totuşi?

Cu propria greutate, iar ca echipamente cu aceste suspension trainings – de exemplu – dispozitive eficiente care ne ajută să lucrăm şi cu propria greutate corporală. Şi mai sunt gantere mici, mingi, elastice, multe din aceste dispozitive care ne ajută.

De când eşti antrenor personal?

De 20 de ani şi cred foarte tare în antrenamentul personalizat. Nu poate fi altfel decât personalizată alimentaţia în raport cu mişcarea şi cu obiectivul de remodelare corporală. Şi la dans dacă te duci este ceva personalizat, şi acolo înveţi paşii şi ai nevoie de un instructor. Şi la alergatul în parc îţi trebuie un instructor care să te înveţe cum să alergi şi cum să respiri… E necesară o abordare personalizată, fiindcă noi suntem unici şi trebuie să ne bazăm pe istoria personală a celui cu care lucrăm: pe istoricul sănătăţii, al afecţiunilor, al obiceiurilor alimentare, al intoleranţelor.

Aici combini toate astea?

Sunt specialist în nutriţie sportivă acreditat în Statele Unite. Şi alimentaţia sportivă, adică a celui care face mult efort, este specială, trebuie să fie bine gândită.

Foto: Raduly Laszlo

Poţi remodela corpul oricărui om?

Da, dacă există o motivaţie puternică din partea celui care îşi doreşte schimbarea.

Da? Orice burtică? Orice colăcel?

Da, pentru că există o modalitate de a aborda obiectivul separat şi unic pentru fiecare.

Cum ai ajuns tu la concluzia că fiecare om trebuie abordat în mod unic, atâta vreme cât Bucureştiul e plin de săli de sport în care toţi fac acelaşi lucru?

Eu nu ştiu… Eu nu am lucrat niciodată altfel. Sunt mii de persoane publice sau mai puţin publice care au fost antrenate de mine…

Cei care au probleme medicale pot intra în programul tău?

Eu nu sunt medic nutriţionist. Eu sunt doar specializat pe nutriţie sportivă, deci nu mă ocup de afecţiuni care ţin de metabolism, nu ofer tratamente. Nu pot vindeca boli grave sau probleme serioase de sănătate şi nici nu sunt kinetoterapeut. Eu pot lucra doar cu cei care au probleme minore ale articulaţiilor, ale coloanei şi aşa mai departe. Pe cei care au nevoie de medic noi îi îndrumăm către specialişti.

În cartea ta vorbeşti despre mecanismele interioare ale slăbitului. Slăbitul, pentru organism, e o chestie grea şi nedorită. El nu vrea să slăbească. Vrea doar să mănânce. El se culcă cu gândul la mâncare, se trezeşte cu gândul la ce va mânca. Şi atunci, care sunt mecanismele slăbitului?

Avem două moduri de abordare. Una care se referă la dependenţele de substanţe, cum e zahărul… Această etapă vine cu anumite stări. Când schimbăm un obicei alimentar, se produce în organism o anumită stare. Ea este de sensibilitate, e însoţită de pofte, de ameţeli…

… Şi atunci ce faci? Vin la sală şi „mă omori”?

Nu! Nu fac asta! Exact asta nu fac! Din contră! Găsim metoda cea mai prietenoasă şi relaxată de a te ajuta să atingi obiectivul, fără să devenim agresivi…

Şi dacă vezi pe unu’ că leşină de efort pe saltea…

Nu, nu se va întâmpla asta cu el, nu aducem pe nimeni, niciodată în această stare! Noi, la Revvolution, personalizăm mişcarea în funcţie de capacitatea de efort. Sunt mai multe niveluri de efort. Cel care vine aici va lucra pe nivelul care i se potriveşte lui! Antrenamentul este foarte prietenos, este foarte jucăuş, este creat pentru ceea ce poate face el fizic. Capacitatea de efort a fiecăruia este evaluată şi, în funcţie de rezultate, va fi îndrumat către acea formă de mişcare care să ţi se potrivească. Sportul trebuie să fie o experienţă plăcută pentru tine, nu una traumatizantă.

Eu nu am făcut sport, şi ca mine sunt mulţi, pentru că în săli, nu de puţine ori, mi s-a spus: nu te mai văita, am mai auzit din astea…

Nu, nu e bine aşa. Nu e o abordare potrivită, ci agresivă, care descurajează omul. Atât psihologic cât şi fizic. În momentul în care se apucă de sport, un om trebuie să aibă o stare de sănătate potrivită acestui gen de activitate. Alimentaţia este importantă pentru că vorbim despre sisteme energetice necesare susţinerii efortului şi a recuperării organismului după efort şi atunci trebuie să ne asigurăm că organismul are combustibilul de care are nevoie şi că el nu va claca atunci când va fi supus la efort.

E corect să faci sport într-o sală aglomerată?

Nu. Nu e bine aşa, e  bine să fie aerisită, organizată, cu un număr limitat de persoane.

Tu cu câţi lucrezi în grup?

Un grup de maximum 15 persoane la care există 2 antrenori: unul care explică mişcările, celălalt care se asigură că ele sunt executate de către cei din grup, fiecare pe nivelul lui de efort.

Foto: Raduly Laszlo

Revenim la mecanismele de slăbit… Care sunt ele?

Mecanismele vin la pachet cu voinţa, dorinţa, motivaţia… Aşa se face această „călătorie” către obiectivul ales.

Da, şi la mijlocul „călătoriei” cazi psihic şi fizic în pragul unei cofetării…

Nu, pentru că aici este tot secretul. Dacă în procesul acesta complex „mişcare plus alimentaţie” ai alături de tine un antrenor care te susţine şi dacă experienţa ta din sală este plăcută, vei face această „călătorie” mai uşor.

Te poţi apuca de sport la orice vârstă?

Sigur! Chiar dacă nu ai făcut niciodată, chiar dacă şi la şcoală ai lipsit de la ora de educaţie fizică. Aici există o clasă „grow”, o clasă „more”, una de „up” şi una de „pro”. La grow învăţăm să facem corect mişcarea, învăţăm biomecanica mişcării…

…Şi aflăm că există şi muşchi despre care nu ştiam că există…

Exact! Mişcarea e foarte uşoară la acest nivel, nu este impus un ritm, acesta va fi ales de către fiecare – în felul lui. Construim încet, progesiv, capacitatea la efort.

Dispare celulita?

Da, printr-o schimbare a alimentaţiei, prin hidratare.

Îţi plac femeile cu pătrăţele pe abdomen?

Mie îmi place soţia mea.

Bărbaţilor le plac femeile „lucrate”?

Gusturile sunt diferite, nu putem generaliza. În general, din câte am văzut, nu…

Felul în care arăţi spune ceva despre încrederea în tine?

Relaţia cu tine şi încrederea în tine sunt mai importante decât felul în care te percep ceilalţi. Important e cum te percepi tu.

De ce ai simţit nevoia să scrii această carte?

Eu cred într-o alimentaţie corectă, personalizată. Principiile alimentaţiei sportive nu au nicio legătură cu înfometarea sau cu dietele. Noi nu suntem adepţii dietelor. Cartea aceasta a rezultat din dorinţa celor cu care am lucrat de a afla mai multe lucruri legate de sport şi de nutriţie. A fost o destăinuire personală, ca să spun aşa, atât a specialistului, cât şi a omului din spatele specialistului.

Slăbeşti schimbându-ţi viaţa. Până la finalul ei, nu până luni sau până la vară.

Da, aşa e. Noi aici la Revvolution avem chiar şi seminarii de nutriţie, de biomecanică, predăm mişcarea şi principiile ei corecte! Vin şi specialişti în nutriţie, avem şi psihologul programului care îi ajută pe cei care au adicţii de substanţe din alimente să facă trecerea către alte obiceiuri alimentare. Componenta psihologică trebuie să fie foarte bine urmărită, pentru că degeaba ai pe hârtie o tehnică, dacă psihic renunţi la ea foarte uşor.

Ce mănâncă un sportiv de performanţă?

Legume, fructe, seminţe. Dar unui sportiv de performanţă îi este greu să ia doar din alimentaţie tot ce are nevoie, de aceea el va suplimenta cu vitamine, minerale…

Eşti de acord cu shake-urile proteice?

Da, dar folosite la completarea unei alimentaţii incomplete, nu pentru a o înlocui! Dar suplimentarea trebuie atent monitorizată de către specialişti, aportul acesta nu se face aşa, doar pentru că tu aşa crezi. Întodeauna se discută pe baza analizelor.

În ziua în care faci sport cum mănânci?

În general ar trebui să existe o alimentaţie echilibrată zilnică. Dar, înainte cu 2-3 ore, cel care merge la sală ar trebui să mănânce carbohidraţi cu nişte fibre din care să-şi ia glicogenul şi apoi o sursă de proteină pentru a reface ţesuturile după efort.

Mâncăm imediat după ce plecăm de la sală?

Nu chiar. Lăsăm organismul să-şi revină 30 de minute.

Zahărul oferă energia necesară corpului. Iată un mit…

Categoric un mit. Există alimente care au un indice glucidic echilibrat care nu afectează organismul şi nu-l împing spre nicio extremă.

Cine sunt cei care dau azi trendurile în mişcare, în sportul individual?

Nordicii, clar! Sunt mult mai informaţi, mai conştiincioşi. Acolo s-au format aceste noi tendinţe ale mişcării, cum este antrenamentul funcţional.

Ce înseamnă o greutate în plus a organismului? Cum se simte ea la sport?

Numai 1 kilogram în plus faţă de greutatea de echilibru a organismului apasă cu forţa a 4 kg asupra articulaţiilor. Nu mai spun ce se întâmplă atunci când o persoană are 10 kg în plus… Nu numai că forţa care se exercită asupra articulaţiilor când omul respectiv doar merge este de 40 kg, dar aceasta se multiplică imediat ce el urcă scările sau aleargă. E foarte important ca musculatura să fie tonifiată pentru a suţine coloana, dar e bine să luăm în calcul şi pierderea în greutate.

Care e cea mai mare provocare azi?

Stresul şi gestionarea lui.

 

Share this article

Citește mai multe


Creșterea taxelor | Ce se întâmplă cu banii de pensii ai românilor și cu investițiile la bursă
Cu investiții totale de 23,5 mld. lei pe bursă – adică aproape un sfert din banii de pensii private ai românilor – fo...
Creșterea taxelor | Biriș pune punctul pe ”i”: Pierdem miliarde din PNRR sau supărăm mediul de afaceri?
Pus în fața unui deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul României are în prezent de ales: crește impozitele ș...
Cum se simte oboseala cauzată de cancer. Apare aproape în toate tipurile de neoplasme avansate
Cum se simte oboseala de la cancer? Oboseala este un simptom comun al cancerelor avansate, însă acest tip de oboseală...
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu Sectorul fu...
Animalul de companie are o respirație urât mirositoare? Iată câteva cauze
Nimic nu se compară cu afecțiunea câinelui, cu excepția cazului în care animalul de companie are un caz grav de halit...
Cum dansează pe manele mireasa lui Oțil și nașa Roxana Ionescu. Ramona Olaru și Diana Munteanu, campioane și ele
Dani Oțil și Gabriela Prisăcariu au făcut cununia religioasă duminică, 30 iulie, la 2 ani de când au devenit soț și s...
Spune-le și altora