Viața în Beirut, „Parisul Orientului Mijlociu”

Cum arată viața în Beirut? Pe străzile înguste din Mar Mikhael, unde clădirile din epoca otomană stau umăr la umăr cu apartamentele moderne, zumzetul persistent al generatoarelor oferă o reamintire constantă a luptelor zilnice ale Beirutului. Cu toate acestea, în mijlocul provocărilor, viața în capitala Libanului continuă cu o rezistență remarcabilă, așa cum a făcut-o de milenii.

„Ne adaptăm pentru că trebuie”, spune Nadia Khalil, un comerciant de 45 de ani, care conduce un mic magazin alimentar în Gemmayze. La fel ca mulți din Beirut, ea ține trei registre contabile separate. Una pentru lire sterline libaneze, una pentru dolari americani și una pentru tranzacțiile efectuate prin sisteme informale de plată. Sisteme care au apărut în timpul crizei economice.

Viața în Beirut: situația economică a început să se deterioreze dramatic în 2019

Prăbușirea lirei libaneze a erodat economiile și puterea de cumpărare. Asta în timp ce întreruperile larg răspândite de energie înseamnă că zonele urbane funcționează cu un mozaic de generatoare private. Cablurile lor groase și negre formează o rețea haotică deasupra capului.

Citește și: Viața în Nepal, una dintre cele mai sărace țări din Asia, locul în care motocicletele merg printre vacile sacre, într-un echilibru precar

Cu toate acestea, străzile din Beirut încă pulsează de viață. În Hamra, în mod tradițional inima intelectuală și comercială a orașului, studenții universitari se înghesuie în cafenele, angajându-se în discuții aprinse la cești mici de cafea arabă tare. Conversațiile se deplasează între arabă, franceză și engleză – un cocktail lingvistic care reflectă moștenirea cosmopolită și identitatea complexă a orașului.

„Beirutul nu doarme niciodată cu adevărat” (dr. Hassan Majed)

„Orașul a dezvoltat un mecanism unic de adaptare. Când serviciile de bază eșuează, rețelele informale se ridică pentru a umple golurile. Când instituțiile oficiale se luptă, solidaritatea comunității se întărește”.

Această solidaritate este evidentă în modul în care s-au organizat cartierele. Au apărut inițiative locale pentru a gestiona orice. De la colectarea gunoiului la securitate. În lipsa unor servicii de stat de încredere, aceste sisteme informale au devenit coloana vertebrală a vieții urbane.

Viața în Beirut: contrastul dintre greutăți și bucuria de a trăi

Pe măsură ce soarele apune peste Marea Mediterană, celebra viață de noapte a orașului se trezește. Barurile de pe acoperiș din Achrafieh se umplu de tineri profesioniști care glumesc că trebuie să urce opt etaje de scări din cauza întreruperilor de curent. Restaurantele din Mar Mikhael servesc mezze tradițional alături de preparate inovatoare de fuziune. Totul în timp ce patronii lor discută atât expozițiile de artă locale, cât și programul energetic al zilei.

„Am învățat să ne planificăm viața în jurul întreruperilor de curent”, spune Maya Nassar, un designer grafic în vârstă de 32 de ani. „Îți încarci dispozitivele când există electricitate, îți programezi întâlnirile când generatorul funcționează, știi care cafenele au o putere fiabilă pentru când trebuie să lucrezi. Devine a doua natură.”.

Viața în Beirut și capacitatea extraordinară de reînnoire a Beirutului

În cartierele afectate, structurile reconstruite stau alături de clădiri care încă poartă cicatricile exploziei. Arta stradală care comemorează tragedia a devenit parte a peisajului urban, o dovadă atât a pierderii, cât și a perseverenței.

În Bourj Hammoud, cartierul tradițional armenesc, meșterii continuă tradițiile de secole de fabricare a bijuteriilor și prelucrarea pielii. Tinerii antreprenori lansează startup-uri digitale din spații de coworking. Această juxtapunere de vechi și nou, tradiție și inovație, este caracteristică Beirutului contemporan.

Piețele orașului își spun propria poveste de adaptare

În Souk el Tayeb, prima piață a fermierilor din Liban, producătorii locali vând produse ecologice și mâncăruri tradiționale. Prețurile sunt afișate în mai multe valute. Vânzătorii acceptă adesea plata prin diverse platforme digitale – o soluție modernă la criza bancară.

„Ceea ce face ca Beirutul să fie unic nu este doar capacitatea sa de a supraviețui crizelor, ci și de a-și menține vitalitatea culturală prin intermediul acestora”, notează Zeina Arida, curator de artă. „Vernisurile expozițiilor atrag în continuare mulțimi, lansările de carte sunt încă bine frecventate, iar locurile de muzică încă prezintă talentul local. Scena culturală refuză să se estompeze”.

Citește și: Viața în Iran: Istorie, Geopolitică și Perspective Sociale

Spațiile publice precum malul apei din Beirut și bulevardul Fouad Chehab recent renovat au devenit din ce în ce mai importante ca locuri de adunare. Aici, oamenii pot scăpa de presiunile vieții de zi cu zi. În weekend, familiile fac promenadă de-a lungul Cornichei, bulevardul de pe litoral care servește drept sufragerie colectivă a orașului.

Viața în Beirut și o oboseală tot mai mare

Tinerii profesioniști vorbesc deschis despre planurile lor de a emigra, în timp ce cei care rămân deseori lucrează la mai multe locuri de muncă pentru a-și ajunge la capăt. Renumitele instituții de învățământ ale orașului se luptă să rețină talentul în timp ce profesorii caută oportunități în străinătate.

Beirutul continuă să se reinventeze, bazându-se pe lunga istorie a rezilienței

 Pe măsură ce soarele apune peste Marea Mediterană, aruncând o strălucire aurie peste orizontul eclectic al orașului, chemarea la rugăciune se amestecă cu clopotele bisericii. O amintire a diversității care a fost de multă vreme provocarea și puterea sa pentru Beirut.

Citește și: Viața în Liban: O poveste de reziliență și speranță

„Mai continuăm pentru că aici este Beirut”, spune Khalil, reglând micul generator care alimentează frigiderul magazinului ei. „Orașul a supraviețuit tuturor – războaie, explozii, colaps economic. Și totuși, în fiecare dimineață, ne deschidem ușile, ne servim clienții, ne trăim viețile. Asta face Beirut. Acesta este Beirutul.”

Sursa foto: Facebook