Viaţa în Coreea de Sud, una dintre cele mai puternice economii din Asia

La mai puţin de 67 de ani de la încheierea unui război lung şi greu cu Coreea de Nord, Coreea de Sud a reuşit să ajungă a douăsprezecea economie la nivel mondial şi a treia din Asia, după Japonia şi China. Şi nu doar că este o economie înfloritoare, dar ţara s-a transformat în ultimii ani şi într-un obiectiv turistic important, având un patrimoniu cultural impresionant. Nu e de mirare că tot mai mulţi oameni sunt atraşi de viaţa în Coreea de Sud, ţară considerată a fi cea mai inovativă din lume.

Viaţa în Coreea de Sud – Inovaţie şi tehnologie

Este una dintre ţările ai cărei locuitori folosesc majoritar cardurile pentru a efectua orice fel de plată. Mai mult, aici nu există cod pin pentru niciun fel de tranzacţie, de orice valoare ar fi aceasta.

Întreaga ţară se bucură de o infrastructură fantastică şi, pentru unii, chiar de domeniul fantasticului. Vorbim de o ţară ce are puţin peste 100.000 de kilometri pătraţi, mai puţin de jumătate din suprafaţa României, şi peste 50 de milioane de locuitori, de 2 ori şi jumătate mai mult decât la noi. Este, în acest fel, una dintre ţările cu cea mai mare densitate de locuitori, 80% dintre ei locuind în oraşe.

Coreea de Sud are o reţea de străzi şi autostrăzi impresionantă, completată de una de poduri pe măsură, din care unul este construit pe 2 niveluri, unul pentru fiecare sens, cu o lungime de 7,4 kilometri. Există un tunel pe sub apă, zgârie nori cât vezi cu ochii şi una dintre cele mai bune reţele de metrou din lume. Numai în Seul, capitala ţării, există 22 de magistrale ce ajung şi în oraşele învecinate. Fiecare staţie de metrou are pereţi de sticlă pe peroane, astfel încât să nu existe riscul vreunui accident sau a unei tentative de sinucidere. Cartelele de transport în comun se cumpără exclusiv de la automate şi sunt valabile pentru toate variantele de transport.

Respectul este cuvântul de ordine în toată Coreea de Sud, astfel încât dacă ridici tonul în public eşti imediat admonestat din priviri de cei din jur. Cei care aşteaptă să urce în mijloacele de transport public se aşază la coadă în şir indian. În acestea există locuri speciale pentru vârstnici pe care nu se aşază nimeni altcineva, oricât de plin ar fi respectivul mijloc de transport. Femeile însărcinate beneficiază şi ele de reguli foarte clare în acest sens. Ele au la mână câte o brăţară ce activează un bec montat deasupra locurilor destinate lor. În acel moment cel aşezat acolo se ridică automat şi îi cedează locul. De cele mai multe ori însă locul rămâne liber, oricât de aglomerat ar fi. Locurile de parcare pentru gravide sunt şi ele peste tot şi semnalizate ca atare.

Pentru că populaţia este conectată permanent la tehnologie în Coreea de Sud au fost montate inclusiv semne care îi atenţionează pe pietoni să nu se uite în telefonul mobil atunci când traversează. De altfel, 80% din locuitori folosesc smartphone-ul, iar 98% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani au un telefon mobil. Acesta este folosit pentru mesaje în reţeaua de socializare locală, KakaoTalk, pentru căutarea informaţiilor pe internet (sud-coreeenii folosesc Naver în loc de Google), pentru plăţile în magazine, scanarea codurilor QR în primul supermarket virtual din lume sau ca să urmărească programele de televiziune.

Viaţa în Coreea de Sud – Economia şi industria

Cu o creştere economică extraordinară datorată exportului de produse finite, Coreea de Sud este o putere la nivel mondial. Cu Hyundai şi Kia realizate aici, ţara este al cincilea producător de maşini din lume, construcţia de automobile fiind şi una dintre cele mai importante ramuri ale industriei locale alături de cea de electronice – Samsung şi LG se numără printre giganţii din domeniu, construcţia de nave şi industria siderurgică.

Din exterior poate părea o reuşită incredibilă, însă sud-coreenii au în sânge cultura muncii. Sunt, în denumirea modernă, workaholici, dependenţi de muncă. Nu concep ideea de a da greş, de a-şi dezamăgi superiorii sau să plece de la muncă înainte să termine tot ceea ce au de făcut.

Tocmai din acest motiv capitala Seul a ajuns să primească denumirea de oraşul care nu doarme niciodată.

Cu peste 10 milioane de locuitori, Seul este a doua metropolă din lume. Traficul este foarte ridicat la orice oră din zi şi din noapte, iar magazinele sunt deschise non-stop tocmai din cauza programului extrem de muncă la care se supun sud-coreenii. Mulţi dintre ei pleacă de la birouri târziu în noapte şi apoi merg la cumpărături sau ies în oraş, cu prietenii. În egală măsură Seul oferă şi o viaţă culturală extrem de atractivă, găsind la orice pas o expoziţie sau un spectacol tentant.

Viaţa în Coreea de Sud – Minusurile

Preţurile în Coreea de Sud sunt influenţate mult de producţia autohtonă. Dacă, de exemplu, în ceea ce priveşte transportul sau masa la un restaurant lucrurile nu sunt cu mult diferite faţă de România, în supermarketuri fructele şi legumele sunt duble, uneori chiar triple în comparaţie cu preţurile de la noi. Carnea şi brânzeturile sunt şi ele mult mai scumpe. Pe de altă parte ţigările au preţul mai mic decât în România. Chiriile au şi ele preţuri extrem de ridicate, o garsonieră la periferie putând fi închiriată cu preţuri între 1600 şi 2800 de lei. Dacă vorbim despre achiziţia unui apartament intrăm deja într-o zonă extremă, preţul unuia de 3 camere, în Seul, fiind de 1 milion de dolari.

Coreea de Sud se bucură de o creştere economică excepţională, dar se confruntă cu o mare problemă – se apropie de cea mai scăzută rată a fertilităţii din lume. Rata natalităţii este sub 1% în această ţară şi asta pentru că femeile au fost învăţate că nu pot îmbina familia cu cariera, iar lupta şi interesele lor sunt legate de păstrarea locului în societate, nicidecum de întemeierea unei familii.

În plus, deşi vorbim de o ţară dezvoltată, şi aici diferenţele salariale între femei şi bărbaţi sunt mari, la fel, şi presiunea angajatorilor. Femeile spun că doar dacă aduc vorba despre copii sau rămân însărcinate sunt supuse discriminării.

Multe dintre ele resping însă ideea căsătoriei sau a unei relații de teama de a nu fi abuzate de către parteneri. Un studiu al Institutului Coreean de Criminologie arată că 80% dintre bărbații sud-coreeni au admis că au avut un comportament abuziv față de partenerele lor. Este o situație contrastantă față de comportamentul în public, sud-coreenii fiind recunoscuți, aşa cum spuneam şi mai sus, pentru respectul de care dau dovadă față de ceilalți și pe care îl pretind, la rândul lor.