Viața în Grecia antică. Cum trăiau cei care ne-au dat cele mai profunde filosofii de viață, cum se îmbrăcau, ce mâncau și unde locuiau?

Grecia Antică reprezintă una dintre cele mai fascinante perioade din istoria umanității, caracterizată prin realizări remarcabile în domeniile culturii, filosofiei, științei și politicii. Această eră, care se întinde de la aproximativ secolul al VIII-lea î.Hr. până în secolul al VI-lea d.Hr., a lăsat o moștenire durabilă ce continuă să influențeze lumea modernă. Viața în Grecia Antică era complexă și variată, fiind influențată de diverși factori precum geografia, religia, structura socială și politică. De la splendoarea orașelor-stat, cum ar fi Atena și Sparta, până la activitățile zilnice ale locuitorilor săi, această perioadă ne oferă o privire profundă în modul de viață al unei civilizații care a pus bazele multor concepte fundamentale ale civilizației occidentale. În acest text, vom explora aspectele esențiale ale vieții cotidiene, inclusiv educația, economia, religia, și relațiile sociale, pentru a înțelege mai bine cum trăiau, gândeau și credeau grecii antici.

Orașe în Grecia Antică

Orașele Greciei antice erau protejate de ziduri de piatră. În interiorul lor, cea mai mare parte a terenului era ocupată de case particulare. Cu toate acestea, existau, de asemenea, multe temple și ateliere. Într-un atelier tipic, un meșter lucra cu unul sau doi asistenți și poate cu un sclav.

Metodele de guvernare variau între orașele-state grecești. Cu toate acestea, Atena este renumită pentru democrația sa. În Atena, exista un consiliu format din 500 de oameni. Aceștia propuneau noi legi care erau dezbătute într-o adunare, la care puteau participa toți bărbații, care avea loc la fiecare 10 zile. Atenienii aveau, de asemenea, o metodă de înlăturare a politicienilor care nu le plăceau. În cadrul unei adunări, în fiecare an, bărbații scriau numele unui politician nepopular pe bucăți de ceramică spartă. Dacă 600 de oameni votau împotriva lui, acesta era alungat pentru 10 ani. Această practică ne-a dat cuvântul ostracizare.

Grecii antici au fondat, de asemenea, multe colonii în Mediterana între 750 î.Hr. și 500 î.Hr. Grecii au fondat colonii în sudul Italiei și în sudul Franței. De asemenea, au înființat colonii pe coasta turcească, în jurul Mării Negre și pe coasta Africii de Nord.

Societatea în Grecia Antică

Ca toate civilizațiile timpurii, Grecia Antică era o societate agricolă. Majoritatea oamenilor trăiau din agricultură, iar principala formă de bogăție era reprezentată de deținerea de terenuri. În fiecare oraș, exista o clasă superioară și o clasă de mijloc formată din bărbați precum fermieri substanțiali, medici și profesori.

Cu toate acestea, marea majoritate a oamenilor erau țărani și meșteșugari sau sclavi. Sclavia era ceva obișnuit. (Se estimează că aproximativ 30% din populația Atenei era formată din sclavi). Dacă lucrau în casele oamenilor bogați, sclavii puteau fi tratați în mod rezonabil.

Cu toate acestea, prin lege, proprietarilor le era permis să biciuiască sclavii. Acei sclavi care lucrau în mine au suferit probabil cel mai mult. Prizonierii de război erau transformați în sclavi. În plus, orice copil născut de un sclav era automat sclav. Cu toate acestea, existau, de asemenea, un număr mare de sclavi importați din străinătate. Sclavii erau ieftini și doar cei mai săraci greci nu și-i puteau permite.

Chiar dacă nu erau sclavi, majoritatea oamenilor din Grecia Antică aveau un nivel de trai foarte scăzut. În ciuda tuturor realizărilor Greciei Antice, pentru majoritatea oamenilor săi, viața era grea.

Atunci când se năștea un copil, acesta nu era considerat o persoană până la vârsta de cinci zile, când avea loc o ceremonie specială, iar copilul devenea parte din familie. Părinții aveau dreptul, prin lege, să abandoneze nou-născuții ca să moară din cauza expunerii. Uneori, străinii adoptau copiii abandonați. În acest caz, copilul devenea sclav.

Citește și: Viața în Grecia: cât costă să trăiești în țara care pare într-o continuă vacanță

Grecii venerau atât zeițe, cât și zei. Femeile participau la festivalurile religioase. Cu toate acestea, într-o familie bogată, femeile stăteau de obicei separat de bărbați. Ele stăteau de obicei în partea din spate sau în partea superioară a casei. Într-o familie bogată, se aștepta ca soția să conducă casa și, foarte adesea, să gestioneze finanțele. Cu toate acestea, femeile bogate stăteau în mod normal în casă și trimiteau sclavi să facă cumpărăturile.

Femeile sărace, bineînțeles, nu aveau de ales. De asemenea, ele puteau fi nevoite să își ajute soții la muncile agricole. De la femei, chiar și de la cele bogate, se aștepta ca acestea să țeasă pânză și să confecționeze haine. Cu toate acestea, în Sparta, femeile dețineau o mare parte din pământ. Știm, de asemenea, din înregistrări că femeile dețineau pământ în Tesalia și în orașul-stat cretan Gortyn. În Grecia Antică, unele femei erau deținătoare de taverne. Altele vindeau mâncare sau parfumuri. Unele lucrau lâna.

În Grecia Antică, unele fete erau învățate să citească și să scrie. Femeile din familiile bogate erau adesea bine educate. Fetele se căsătoreau la vârsta de aproximativ 15 ani. (Cu excepția Spartei, unde de obicei erau mai în vârstă). Căsătoriile erau adesea aranjate.

Femeile grecești nu aveau voie să participe la Jocurile Olimpice. Cu toate acestea, femeile aveau propriile lor jocuri dedicate zeiței Hera (soția lui Zeus). Jocurile Heraice aveau loc o dată la 4 ani.

Au existat multe femei mari în Grecia Antică. Sappho (secolul al VI-lea î.Hr.) a fost o faimoasă femeie-poetă greacă. Theano din Crotona (născută în jurul anului 546 î.Hr.) a fost un matematician celebru. Telesilla din Argos a fost o celebră poetă care a trăit în jurul anului 500 î.Hr. Gorgo regina Spartei (născută în jurul anului 508 î.Hr.) a fost o femeie influentă.

În jurul anului 400 î.Hr. Arete din Cyrene a fost un filozof celebru. Timycha din Sparta a fost un filozof în jurul anului 375 î.Hr. Hipparchia din Maroneia (350-280 î.Hr.) a fost o filozoafă. Anyte din Tegea a fost un mare poet care a trăit în jurul anului 250 î.Hr. În jurul anului 150 î.Hr. Aglaonike a fost o femeie astronom.

Case în Grecia Antică

Casele din Grecia antică erau de obicei simple. Erau făcute din cărămizi de lut acoperite cu tencuială. Acoperișurile erau făcute din țigle de ceramică. Ferestrele nu aveau sticlă și erau doar găuri în perete. Oamenii săraci locuiau în doar una, două sau trei camere. Grecii bogați locuiau în case mari, cu mai multe camere. De obicei, acestea erau dispuse în jurul unei curți și, adesea, aveau un etaj superior. La parter se aflau bucătăria și sala de mese (numită andron). La fel era și camera de zi. La etaj se aflau dormitoarele și o cameră pentru femei numită gynoecium (femeile țeseau pânze acolo și, de asemenea, luau masa acolo, departe de bărbați).

Mobilierul era elementar chiar și într-o casă bogată. Grecii antici depozitau lucrurile în cufere de lemn sau le atârnau de cuiere de lemn pe pereți. O casă bogată avea, de asemenea, un dulap pentru a expune cupele scumpe. Oamenii se întindeau pe canapele (care puteau acționa și ca paturi). Canapelele erau pur și simplu cadre de lemn cu chingi de frânghie și covorașe sau preșuri așezate deasupra. Oamenii săraci se trezeau la răsăritul soarelui și se culcau la asfințit, dar cei bogați își luminau casele cu lămpi cu ulei de măsline.

Alimentația în Grecia Antică

Grecii obișnuiți trăiau cu o dietă de bază formată din pâine (făcută din orz sau, dacă îți permiteai, din grâu) și brânză de capră. Carnea era un lux, dar peștele și legumele erau din belșug. Grecii obișnuiți mâncau leguminoase, ceapă, usturoi și măsline. De asemenea, mâncau ouă de găină. Țăranii prindeau păsări mici pentru a le mânca.

Grecii mâncau, de asemenea, fructe precum stafide, caise, smochine, mere, pere și rodii. Grecii bogați mâncau diete mult mai variate și mai interesante, cum ar fi iepure prăjit, ouă de păun sau bulbi de iris în oțet. Oamenii săraci beau în principal apă. Dacă își permiteau, adăugau miere pentru a o îndulci. Vinul era, de asemenea, o băutură populară. De obicei, vinul era băut diluat cu apă.

Îmbrăcămintea în Grecia Antică

Inițial, femeile din Grecia Antică purtau un peplos. Acesta era un dreptunghi de pânză împăturit și prins cu ace. Era legat la talie.

Mai târziu, femeile grecești au început să poarte o tunică lungă numită chiton. De asemenea, femeile purtau pelerine numite himations. Femeile purtau bijuterii precum coliere, brățări și brățări de gleznă. Femeile bogate purtau umbrele pentru a se proteja de soare. Femeile nu se tundeau decât dacă erau în doliu. Acesta era purtat în multe stiluri diferite.

Bărbații purtau tunici simple din lână legate la brâu. Bărbații purtau, de asemenea, pelerine numite himations și, când călătoreau, purtau pălării cu boruri largi. Deși grecii obișnuiți purtau haine din lână sau in, cei bogați își permiteau haine din bumbac și mătase.

Majoritatea grecilor se spălau într-un lighean numit louterion, deși cei bogați aveau uneori băi. Oamenii se ungeau cu ulei de măsline și apoi se frecau cu un instrument numit strigil.

Educația în Grecia Antică

În Grecia Antică, fetele erau învățate de mamele lor. Ele învățau abilități precum țesutul. De asemenea, multe fete învățau să citească și să scrie acasă. Băieții din familiile mai înstărite începeau școala la vârsta de șapte ani. Băieții din familiile bogate erau însoțiți la școală de un sclav. Băieții învățau să citească, să scrie și să calculeze, precum și poezie și muzică. Grecii credeau, de asemenea, că educația fizică era foarte importantă, așa că băieții făceau dans și atletism. Disciplina era severă, iar copiii erau adesea bătuți.

În Sparta, copiii erau tratați foarte aspru. La vârsta de 7 ani, băieții erau luați din familiile lor și trimiși să trăiască în barăci. Erau tratați cu severitate pentru a-i transforma în soldați curajoși. În mod deliberat, li se dădea puțină hrană, astfel încât să fie nevoiți să fure, învățându-i astfel să fie furtivi și vicleni. Erau biciuiți pentru orice abatere. Fetele spartane învățau atletismul și dansul – pentru a deveni mame sănătoase și în formă pentru mai mulți soldați.

În Grecia Antică, atunci când băieții nu erau la școală și fetele nu munceau, ele jucau jocuri cu mingea cu vezici de porc umflate. De asemenea, se jucau și cu oase de articulație. De asemenea, copiii se jucau și cu titirezuri, păpuși, machete de cai cu roți, cercuri și cai balansoar.

Foto: Depositphotos