Viața lui Iosif Stalin: de la copilul traumatizat de un părinte violent, la dictatorul ce a modernizat URSS cu prețul a milioane de vieți

Cum a fost Viața lui Iosif Stalin? A fost dictatorul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) din 1929 până în 1953. Sub Stalin, Uniunea Sovietică a fost transformată dintr-o societate țărănească într-o superputere industrială și militară. Cu toate acestea, el a condus prin teroare și milioane dintre proprii cetățeni au murit în timpul domniei sale brutale. Stalin s-a implicat în politica revoluționară, precum și în activități criminale încă de tânăr. După moartea liderului bolșevic Vladimir Lenin, Stalin și-a depășit rivalii pentru controlul partidului.

Iosif Stalin s-a aliniat cu Statele Unite și Marea Britanie în al Doilea Război Mondial, dar ulterior s-a angajat într-o relație din ce în ce mai tensionată cu Occidentul, cunoscută sub numele de Războiul Rece. După moartea sa, sovieticii au inițiat un proces de destalinizare.

Viața lui Iosif Stalin: predecesorul lui Iron Man

Iosif Stalin s-a născut sub numele Iosif Vissarionovici Djugașvili pe data de 18 decembrie 1878 sau 6 decembrie 1878, conform calendarului iulian în stil vechi (deși mai târziu și-a inventat o nouă dată de naștere: 21 decembrie 1879). A crescut în orășelul Gori, Georgia, pe atunci parte a imperiului rus. Când avea 30 de ani, a luat numele de Stalin, care în limba rusă înseamnă „om de oțel”.

Știai că? În 1925, orașul rusesc Tsaritsyn a fost redenumit Stalingrad. În 1961, ca parte a procesului de destalinizare, orașul, situat de-a lungul celui mai lung râu din Europa, Volga, a devenit cunoscut sub numele de Volgograd. Astăzi, este unul dintre cele mai mari orașe ale Rusiei și un centru industrial cheie.

Stalin a crescut sărac, deși era copil singur la părinți. Tatăl său era cizmar și un alcoolic notoriu, care își bătea cu brutalitate fiul, iar mama era spălătoreasă. În copilărie, Stalin a contractat variola, ceea ce l-a lăsat cu cicatrici pe față toată viața. În adolescență, el a câștigat o bursă pentru a urma un seminar din orașul apropiat, Tblisi și astfel s-a pregătit pentru preoție în Biserica Ortodoxă Georgiană.

Acolo a început să citească în secret opera filosofului social german și autorul „Manifestului comunist”, Karl Marx, devenind interesat de mișcarea revoluționară împotriva monarhiei ruse. În 1899, Stalin a fost expulzat din seminar pentru că nu s-a prezentat la examene, deși el a susținut că a fost din cauza propagandei marxiste.

După ce a părăsit școala, Stalin a devenit un agitator politic clandestin, participând la demonstrații și greve. El a adoptat numele Koba, după un erou fictiv georgian, și s-a alăturat aripii mai militante a mișcării marxiste social-democrate, bolșevicii, condusă de Vladimir Lenin.

Stalin a fost, de asemenea, implicat în diverse activități criminale, inclusiv spargeri de bănci, pentru a ajuta la finanțarea Partidului Bolșevic. A fost arestat de mai multe ori între 1902 și 1913 și supus la închisoare și exil în Siberia.

Viața personală a lui Iosif Stalin

În 1906, Stalin s-a căsătorit cu Ekaterina „Kato” Svanidze, de profesie croitoreasă. Cuplul a avut un fiu, Yakov, care a murit prizonier în Germania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ekaterina a murit de tifos când fiul ei era copil.

În 1918, Stalin s-a căsătorit cu a doua sa soție, Nadezhda „Nadya” Alliluyeva, fiica unui revoluționar rus. Au avut doi copii, un băiat și o fată (singura fiică a lui Stalin, Svetlana Alliluyeva, a provocat un scandal internațional când a dezertat în Statele Unite, în 1967). Nadezhda s-a sinucis la 30 de ani. Stalin a avut și mai mulți copii în afara căsătoriei.

Viața lui Iosif Stalin: ascensiunea la putere

În 1912, Lenin, care se afla atunci în exil în Elveția, l-a numit pe Stalin pentru a servi în primul Comitet Central al Partidului Bolșevic. Cincii ani mai târziu, în noiembrie 1917, bolșevicii au preluat puterea în timpul Revoluției Ruse. Uniunea Sovietică a fost fondată în 1922, cu Lenin ca prim lider.

În acești ani, Stalin a continuat să urce pe scara partidului, iar în 1922 a devenit secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist, rol care i-a permis să-și numească aliații în funcțiile guvernamentale și să crească o bază de sprijin politic.

După ce Lenin a murit în 1924, Stalin și-a depășit în cele din urmă rivalii și a câștigat lupta pentru putere pentru controlul Partidului Comunist. Până la sfârșitul anilor 1920, el devenise dictator al Uniunii Sovietice.

Uniunea Sovietică sub Iosif Stalin

Începând cu sfârșitul anilor 1920, Iosif Stalin a lansat o serie de planuri pe cinci ani menite să transforme Uniunea Sovietică dintr-o societate țărănească într-o superputere industrială. Planul său de dezvoltare a fost centrat pe controlul guvernului asupra economiei și a inclus colectivizarea forțată a agriculturii sovietice, în care guvernul a preluat controlul fermelor.

Milioane de fermieri au refuzat să coopereze cu ordinele lui Stalin și au fost împușcați sau exilați ca pedeapsă, în special kulakii, fermierii mai prosperi care dețineau pământ și angajau muncitori plătiți. Colectivizarea forțată a dus curând la o foamete răspândită în Uniunea Sovietică, care a ucis milioane de oameni.

Stalin a condus cu teroare, cu o strângere totalitară pentru a elimina pe oricine i s-ar fi putut opune. El a extins puterile poliției secrete, a încurajat cetățenii să se spioneze unii pe alții și a ucis milioane de oameni pe care i-a trimis în sistemul Gulag de lagăre de muncă forțată.

În a doua jumătate a anilor 1930, Stalin a instituit Marea Epurare, o serie de campanii menite să scape Partidul Comunist, armata și alte părți ale societății sovietice de ceea ce el considera o amenințare.

În plus, Stalin și-a construit un cult al personalității în Uniunea Sovietică. Orașele au fost redenumite în cinstea lui. Cărțile de istorie sovietice au fost rescrise pentru a-i oferi un rol mai proeminent în revoluție și pentru a mitologiza alte aspecte ale vieții sale.

Stalin a făcut obiectul unor opere de artă, literatură și muzică măgulitoare, iar numele său a devenit parte a imnului național sovietic. A cenzurat fotografiile în încercarea de a rescrie istoria, înlăturând foștii asociați executați în timpul numeroaselor sale epurări. Guvernul său controla și presa sovietică.

Iosif Stalin și al Doilea Război Mondial

În 1939, în ajunul celui de-al Doilea Război Mondial, Iosif Stalin și dictatorul Partidului Nazist al Germaniei, Adolf Hitler au semnat Pactul de neagresiune germano-sovietic. Stalin a procedat apoi la anexarea unor părți ale Poloniei și României, precum și a statelor baltice Estonia, Letonia și Lituania. De asemenea, a lansat o invazie a Finlandei.

În iunie 1941, Germania a încălcat pactul nazist-sovietic și a invadat URSS, făcând progrese semnificative. (Stalin ignorase avertismentele americanilor și britanicilor, precum și ale propriilor agenți de informații despre o potențială invazie, iar sovieticii nu erau pregătiți pentru război.)

Citește și: Adolf Hitler: omul și monstrul

Pe măsură ce trupele germane se apropiau de capitala sovietică, Moscova, Stalin a rămas acolo și a condus o politică defensivă de pământ ars, distrugând orice provizii sau infrastructură de care ar putea beneficia inamicul. Valul s-a întors pentru sovietici cu Bătălia de la Stalingrad, care a durat din august 1942 până în februarie 1943, timp în care Armata Roșie i-a învins pe germani și, în cele din urmă, i-a alungat din Rusia.

Pe măsură ce războiul a progresat, Stalin a participat la marile conferințe aliate, inclusiv la Conferința de la Teheran (1943) și Conferința de la Ialta (1945). Voința sa de fier și abilitățile politice iscusite i-au permis să joace rolul unui aliat loial, fără a abandona niciodată viziunea sa despre un imperiu sovietic postbelic extins.

Viața lui Iosif Stalin: anii maturității

Iosif Stalin nu s-a liniștit cu vârsta: a inițiat o domnie de teroare, epurări, execuții, exilați în lagărele de muncă și persecuții în URSS-ul postbelic, suprimând orice disidență și orice mirosea a influență străină, în special occidentală.

El a înființat guverne comuniste în toată Europa de Est și, în 1949, a condus sovieticii în era nucleară prin explodarea unei bombe atomice. În 1950, i-a dat liderului comunist al Coreei de Nord, Kim Il Sung, permisiunea de a invada Coreea de Sud, susținută de Statele Unite, eveniment care a declanșat Războiul Coreei.

Cum a murit Iosif Stalin

Iosif Stalin, devenise din ce în ce mai paranoic în ultimii săi ani, astfel că a murit pe 5 martie 1953, la vârsta de 74 de ani, după ce a suferit un accident vascular cerebral. Trupul său a fost îmbălsămat și păstrat în mausoleul lui Lenin din Piața Roșie din Moscova până în 1961, când a fost îndepărtat și îngropat lângă zidurile Kremlinului, ca parte a procesului de destalinizare inițiat de succesorul lui Stalin, Nikita Hrușciov (1894-1971).

Foto: Depositphotos.com, Pinterest.com