People StoriesPoint of View
10 adevăruri despre Pulitzer, omul și premiul
Premiul Pulitzer este cea mai prestigioasă distincție din presa americană. Se acordă în  primăvara fiecărui an și este organizat de Universitatea din Columbia. Premiul a fost creat de un mogul…
Monica Tănase
|Reading time: 3 mins
Premiul Pulitzer este cea mai prestigioasă distincție din presa americană. Se acordă în  primăvara fiecărui an și este organizat de Universitatea din Columbia. Premiul a fost creat de un mogul…
Monica Tănase
|Reading time: 3 mins
Share this article

Premiul Pulitzer este cea mai prestigioasă distincție din presa americană. Se acordă în  primăvara fiecărui an și este organizat de Universitatea din Columbia. Premiul a fost creat de un mogul de presă, Joseph Pulitzer, un imigrant maghiar care a muncit ca marinar, gropar în vremea holerei sau chelner înainte de a cumpăra primul său ziar. A fost politician dar și publicist, iar biografii lui amintesc de o luptă permanentă anticorupție, pe care a încercat să o promoveze prin crearea unui premiu de excelență în jurnalism. Mai jos găsiți zece adevăruri care au făcut ca imaginea proprietarului de presă american să reziste istoriei, iar premiul pe care l-a creat să își consolideze prestigiul de astăzi.

  1. Joseph Pulitzer, imigrantul de origine maghiară, a intrat în presa americană datorită jocului de șah. Frecventa o bibliotecă publică din St. Louis, când a comentat ceva pe marginea unei partide la care asista, iar astfel l-a cunoscut pe Carl Schurz, editor și co-proprietar la Westliche Post. Un an mai târziu Pulitzer era colegul lui Schurz, pentru ca ulterior să cumpere publicația.
  2. La 22 de ani a fost ales, din partea Republicanilor în legislatura statului Missouri, chiar dacă vârsta legală era 25 de ani. Energic și convingător, Pulitzer a câștigat alegerile în ciuda acestui detaliu. La puțin timp avea să părăsească partidul pentru Democrați, partid care l-a adus, mult mai târziu, în funcția de congressman al orașului New York.
  3. A cumpărat primul ziar, St Louis Dispatch, la 31 de ani, cu 2.000 de dolari. 25 de ani mai târziu avea să lase prin testament 2 milioane de dolari pentru a crea Școala de Jurnalism din Universitatea Columbia, prin care în fiecare an este decernat premiul care îi poartă numele.
  4. Rivalitatea dintre publicația sa, New York World și cea a lui William Hearst, New York Journal, a lăsat loc așa-numitei ”prese galbene”. Numele vine de la o populară caricatură, ”Yellow Kid”, care a apărut în ambele publicații, după ce caricaturistul a fost cumpărat de la Pulitzer de adversarul său. Tehnicile senzaționalului, exploatarea temelor legate de sex, crimă, dramă, groază, au fost rafinate în cei cinci ani cât a durat concurența acerbă între cele două publicații.
  5. După vârsta de 40 de ani, J. Pulitzer a orbit, iar starea lui de sănătate a început să se degradeze. A murit ascultând un fragment despre viața lui Ludovic al XI-lea, regele Franței.
  6. Premiul Pulitzer recompensează excelența în jurnalism, dar și în literatură sau compoziție muzicală (John Coltrane sau Ornette Coleman)
  7. ”Pentru cine bat clopotele?” a lui Ernest Hemingway a fost propusă pentru premiul Pulitzer , în 1941. Președintele Columbia University a insistat ca premiul să nu îi fie acordat din teama de a asocia renumele Universității cu o lucrare cu conținut sexual explicit. 12 ani mai târziu, Hemingway primea premiul pentru ”Bătrânul și Marea”.
  8. Janet Cooke, câștigătoarea din 1981, a recunoscut că a fabricat povestea și a returnat premiul. ”Lumea lui Jimmy”, istoria unui băiețel de 8 ani, dependent de heroină, a fost publicată de renumitul Washington Post și a atras simpatia și implicarea cititorilor, printre care și primarul orașului, care a organizat o întreagă operațiune de salvare a micuțului Jimmy. Aveau să afle că Jimmy nu existase niciodată, însă primarul nu a recunoscut niciodată că a fost victima unei minciuni, dimpotrivă. A susținut o conferință de presă în care a anunțat că băiețelul a fost găsit, că a primit îngrijire, dar a murit. Adevărul avea să iasă la iveală după decernarea premiului, când foștii angajatori ai jurnalistei au remarcat discrepanțe în CV-ul ei. La presiunea publică, editorii Washington Post au recunoscut eroarea, iar jurnalista a demisionat. Gabriel Garcia Marquez a remarcat atunci că ”este păcat că a primit premiul Pulitzer, dar e păcat și că nu a primit Nobelul pentru Literatură”.
  9. ”Chicago tribune” nu a concurat pentru Pulitzer până în 1961, câtă vreme a fost condus de colonelul Robert R. McCormick, care avea convingerea că Pulitzer este o ”societate de admirație reciprocă”.
  10. Next to normal”, povestea unei mame bipolare, care încearcă să își țină în frâu boala datorită familiei, a fost premiată de juriul Pulitzer în 2010, chiar dacă nu fusese nominalizată.
People StoriesPoint of View
Share this article