10 mituri despre comunism – egalitate, gratuitate și modernitate: adevărat sau fals

Comunismul a fost unul dintre cele mai influente și controversate sisteme politice și economice ale secolului XX, marcând profund istoria multor țări, inclusiv România. De-a lungul timpului, în jurul comunismului s-au construit numeroase mituri, unele romantizând regimul, altele exagerându-i impactul negativ. În perioada 1947 – 1989, s-au răspândit multe idei incorecte despre regimul comunist, multe dintre ele rămânând în mentalul colectiv al românilor până în ziua de astăzi. În acest articol, vom analiza 10 mituri despre comunism, separând faptele de ficțiune și oferind o perspectivă echilibrată asupra acestui subiect.

1. 10 mituri despre comunism: Comunismul asigură egalitate pentru toți

Unul dintre cele mai răspândite mituri despre comunism este că acesta creează o societate perfect egalitară, unde toți cetățenii beneficiază de aceleași drepturi și resurse. În realitate, comunismul nu a reușit să elimine diferențele sociale, ci doar să înlocuiască o clasă privilegiată cu alta. În regimurile comuniste, liderii de partid și oficialii de rang înalt beneficiau de avantaje și privilegii inaccesibile cetățenilor obișnuiți.

De exemplu, în România comunistă, în timp ce populația făcea cozi interminabile pentru alimente de bază, membrii Partidului Comunist aveau acces la magazine speciale, unde găseau produse indisponibile pentru restul populației. Acest sistem a creat o formă de inegalitate ascunsă, în care „nomenclatura” se bucura de beneficii exclusiviste.

2. Comunismul a fost un sistem economic de succes

Un alt mit larg răspândit este că economiile comuniste erau eficiente și stabile. În realitate, sistemele economice comuniste au fost marcate de ineficiență, lipsă de inovație și penurie cronică.

Planificarea centralizată, o caracteristică esențială a comunismului, a dus la dezechilibre economice majore. Producția nu era corelată cu cererea reală, iar resursele erau distribuite ineficient. În România, politica de industrializare forțată a dus la fabrici ineficiente, în timp ce agricultura colectivizată a generat foamete și scăderea producției alimentare.

3. 10 mituri despre comunism: „Toată lumea avea un loc de muncă”

Unul dintre cele mai răspândite mituri despre comunism este ideea că „toată lumea avea un loc de muncă”. Deși, oficial, șomajul nu exista, această realitate era menținută artificial prin politici forțate de angajare. Regimul comunist a introdus conceptul de „vagabondaj”, desemnând orice persoană aptă de muncă, dar fără un loc de muncă, ca fiind suspectă și pasibilă de sancțiuni. Astfel, fiecare cetățean era obligat să aibă un loc de muncă, iar statul crea constant noi poziții pentru a menține iluzia ocupării totale.

Totuși, spre deosebire de economia de piață, unde locurile de muncă sunt generate în funcție de necesitățile reale și de productivitate, regimul comunist a creat un surplus artificial de angajați. Multe dintre aceste posturi erau redundante, iar personalul era angajat fără a avea un rol clar definit sau o activitate eficientă. Această suprasaturare a forței de muncă a dus la scăderea remunerațiilor și la costuri uriașe pentru întreținerea sistemului de stat.

În lipsa unei economii competitive și a posibilității de retehnologizare, multe dintre fabricile și întreprinderile comuniste au devenit neproductive. După 1990, o mare parte dintre acestea s-au închis, generând un val masiv de șomaj și resentimente profunde în rândul românilor care și-au pierdut locurile de muncă odată cu prăbușirea sistemului comunist.

Dacă astăzi statul ar angaja brusc 6% din populație (cât reprezintă rata actuală a șomajului), eficiența nu ar crește, însă costurile pentru întreținerea unei astfel de forțe de muncă inutile ar fi plătite din buzunarele contribuabililor. Așadar, mitul locurilor de muncă garantate în comunism ignoră realitatea unei economii supraîncărcate și lipsite de sustenabilitate.

Citește și: 10 filme despre comunism în România: între artă și memoria colectivă

4.  „Pe vremea comunismului se făcea școală adevărată”

Unul dintre cele mai frecvente mituri despre comunism este că „pe vremea aceea, se făcea școală, nu ca acum”. Deși sistemul de educație comunist era bine structurat, realitatea era mult mai nuanțată decât nostalgia colectivă o sugerează. La primul recensământ postdecembrist din 1992, s-a constatat că aproape un milion de români nu absolviseră nici măcar școala primară, iar 4,5 milioane aveau doar patru clase terminate. În mediul rural, lipsa de investiții în infrastructura educațională a dus la o rată mare a abandonului școlar, iar aceste efecte s-au resimțit chiar și după căderea regimului.

În plus, accesul în învățământul superior era puternic limitat, locurile la universități fiind adesea rezervate celor ai căror părinți ocupau funcții importante în partid. Mai mult decât atât, școala în comunism nu avea ca scop dezvoltarea gândirii critice, ci servirea ideologiei regimului. Istoria era rescrisă pentru a glorifica perioada socialistă, iar monarhia românească (1866-1947) era aproape complet ștearsă din manuale. Elevii erau îndoctrinați încă de la o vârstă fragedă, fiind înrolați în organizații de propagandă precum Șoimii Patriei, Pionierii sau Uniunea Tineretului Comunist. Cei mai „merituoși” dintre ei erau recompensați nu doar pentru performanțele școlare, ci și pentru loialitatea față de regim.

În plus, atât elevii, cât și studenții erau obligați să participe la muncă patriotică gratuită, în special în agricultură, unde contribuiau la muncile câmpului fără a primi vreo remunerație. Refuzul de a participa putea atrage repercusiuni severe, de la scăderea notei la purtare până la excluderea din sistemul educațional. Așadar, deși școala comunistă impunea un anumit nivel de disciplină și structură, aceasta era departe de a fi un model ideal, fiind puternic influențată de nevoile politice și economice ale regimului.

5. 10 mituri despre comunism: Comunismul a fost susținut de populație

Un alt mit frecvent întâlnit este că regimurile comuniste erau sprijinite de cetățeni. În realitate, sprijinul era adesea impus prin propagandă și teroare.

În România, Securitatea supraveghea constant populația, iar orice formă de opoziție era aspru pedepsită. Mulți oameni își exprimau public loialitatea față de regim de teama represaliilor, dar în realitate, nemulțumirea față de condițiile de trai și lipsa libertății era profundă.

6. „Nu exista atâta criminalitate întrucât pe de-o parte legile erau mai stricte și mai bine aplicate, pe de altă parte existau mai puține motive pentru ca oamenii să încalce legea”

Vice a vorbit cu istoricul și cercetătorul Mădălin Hodor care a explicat aceeată idee astfel: „Fals. Criminalitatea era explozivă. Furtul era endemic și devenise atât de comun în fabrici, în CAP-uri și în general peste tot, încât era tratat ca un fapt obișnuit. Nu era nicio problemă ca muncitorii să fure din fabrică orice putea fi comercializat sau utilizat în gospodărie. Existau rețele întregi care «procurau» direct din fabrică (eventual chiar de pe banda de producție) lucruri care nu se găseau în magazine. Aceste rețele erau deosebit de eficiente și cuprindeau în dese cazuri șefi de instituții, oficiali ai partidului, ofițeri de securitate și miliție și în ciuda pedepselor aspre prevăzute în codul penal și a faptului că erau periodic descoperite, ele își reluau activitatea netulburate.

În afară de această infracționalitate la vedere exista o zonă compactă de criminalitate violentă grupată în jurul cartierelor muncitorești și ghetourilor. Zone întregi scăpau de sub controlul Miliției. Spre deosebire de astăzi, când o crimă produce titluri în presă, atunci se discuta mai degrabă din gură în gură, nu era oficial, dar nivelul infracționalității era așa de mare încât se umpleau pușcăriile și Ceaușescu era obligat să dea cu regularitate decrete de amnistie.”

7. 10 mituri despre comunism: Comunismul a fost singura alternativă la capitalism

Un argument frecvent folosit de susținătorii comunismului este că acesta reprezenta singura alternativă la capitalismul „sălbatic”. În realitate, există numeroase modele economice care combină elemente de capitalism și protecție socială, fără a impune control totalitar asupra societății.

Țări precum Suedia sau Germania au adoptat sisteme economice care îmbină economia de piață cu politici sociale solide, oferind un nivel ridicat de trai și protecție socială, fără a renunța la libertățile individuale.

8. Comunismul a modernizat România

Unii susțin că regimul comunist a contribuit la modernizarea țării, construind fabrici, drumuri și blocuri de locuințe. Deși este adevărat că s-au realizat proiecte majore de infrastructură, acestea au fost adesea implementate ineficient și cu costuri umane enorme.

Construcția marilor hidrocentrale și a sistemelor industriale s-a făcut prin muncă forțată, iar multe dintre fabricile ridicate în perioada comunistă erau ineficiente și poluante. În plus, sistematizarea orașelor a dus la distrugerea patrimoniului arhitectural și la înghesuirea oamenilor în blocuri mici și prost construite.

9. „Ceaușescu a reușit să plătească toată datoria externă a României”

Unul dintre cele mai vehiculate mituri despre comunism este că Nicolae Ceaușescu a fost singurul lider care a reușit să achite întreaga datorie externă a României. Deși acest lucru este adevărat, costul achitării datoriei a fost suportat de populație, care a fost supusă unor restricții severe în anii ’80. Regimul comunist a impus măsuri drastice de austeritate, exportând masiv produsele realizate în țară și limitând importurile, ceea ce a dus la penurie de alimente, combustibil și alte bunuri esențiale.

Pentru a economisi resurse, statul a redus drastic consumul de energie electrică și gaze, astfel încât românii au fost obligați să suporte temperaturi scăzute în locuințe, pene de curent frecvente și restricții severe la apă caldă. Cozile interminabile la magazine și benzinării au devenit o realitate zilnică, iar alimentația populației a fost afectată de raționalizarea produselor de bază. În timp ce românii sufereau de foame și frig, Nicolae Ceaușescu trăia în lux în reședința sa din cartierul Primăverii, justificând sacrificiile impuse prin dorința de independență economică.

Chiar dacă România a ieșit din comunism fără datorii externe, acest efort nu a adus beneficii reale pentru populație. Mai mult decât atât, alte state foste comuniste, precum Polonia sau Ungaria, au beneficiat ulterior de ștergerea parțială sau totală a datoriilor lor externe. În prezent, cele mai dezvoltate economii ale lumii, precum SUA, Japonia sau Marea Britanie, funcționează cu datorii externe uriașe, demonstrând că datoria unui stat nu este un indicator absolut al bunăstării. Astfel, obsesia lui Ceaușescu pentru achitarea datoriei a fost un efort inutil, plătit cu sacrificii imense de către cetățeni.

Citește și: 10 lucruri pe care nu le-ai știut despre Nicolae Ceaușescu

10. 10 mituri despre comunism: Comunismul ar putea funcționa mai bine în viitor

Un ultim mit este că eșecurile comunismului au fost cauzate de aplicarea greșită a teoriei și că, într-o formă mai bine organizată, ar putea funcționa. Însă, în toate țările unde comunismul a fost implementat, s-a dovedit că eliminarea proprietății private și controlul total al statului duc inevitabil la stagnare economică și abuzuri asupra drepturilor omului.

Aceste 10 mituri despre comunism demonstrează că realitatea regimurilor comuniste a fost departe de idealurile promovate de propagandă. Deși au existat unele aspecte pozitive, impactul general al comunismului a fost unul negativ, marcat de represiune, ineficiență economică și lipsa libertății. Învățând din trecut, putem evita repetarea greșelilor și susține dezvoltarea unor societăți echilibrate, bazate pe libertate și prosperitate.