Minutele de tăcere ale lui Septembrie 2001
11 septembrie 2001, ora 8.46. Primul avion deturnat lovește unul dintre turnurile World Trade Center din New York. Evenimentele ce au urmat aveau să schimbe istoria, analizele geo-politice sau modul…
Monica Tănase
|Reading time: 8 mins
New York. Al doilea avion capcană urmează să lovească Turnul de Sud.
11 septembrie 2001, ora 8.46. Primul avion deturnat lovește unul dintre turnurile World Trade Center din New York. Evenimentele ce au urmat aveau să schimbe istoria, analizele geo-politice sau modul…
Monica Tănase
|Reading time: 8 mins
Share this article

11 septembrie 2001, ora 8.46. Primul avion deturnat lovește unul dintre turnurile World Trade Center din New York. Evenimentele ce au urmat aveau să schimbe istoria, analizele geo-politice sau modul de înțelegere a terorismului.
Am întrebat câțiva dintre jurnaliștii implicați într-un fel sau altul în relatarea evenimentelor de atunci și am refăcut cele câteva zeci de minute care au schimbat lumea: Lucian Mândruță, Răzvan Ionescu, Tana Pazara, Dana Deac, Oana Dobre-Dimofte, Cosmin Savu și Ramona Raduly.

Oana Dobre: ”A fost singura dată în viața mea când am văzut mulți ziariști tăcând împreună.”

Tana Pazara, publisher LIFE.ro
”Momentul 9/11 m-a surprins în redacția Ziua, ziar pentru care lucram în acea perioadă. Editam suplimentul Ziua Bancară și mă pregăteam să serbez un an de căsnicie (m-am căsătorit pe 11 septembrie, dar nu am mai serbat niciodată, câtă vreme conotația avea să fie alta).
După ce Flight 11 a intrat in North Tower, în redacție s-a instituit celula de criză, așa cum era protocolul redacțional în astfel de situații. Toți redactorii au căutat să găsească surse de informație locale, din New York. Am reușit cu greu să iau legătura cu o amică, Francesca Venteicher, despre care știam că are biroul in Manhattan, la ceva distanță de zona World Trade Center. Am schimbat câteva vorbe. Era în stare de șoc. Atunci cel de-al doilea avion a intrat “live” în South Tower. Conversația s-a încheiat instantaneu.
Nu pot să nu îmi amintesc redacția, adunată în jurul televizorului din biroul lui Sorin Roșca Stănescu, directorul ziarului: fețe înmărmurite, jurnaliști gata să încerce să găsească răspunsuri. Pe data de 12 septembrie ziarul Ziua a avut ediție specială. Am scris-o împreună cu Lumea Libera și echipa lui Cornel Dumitrescu.
Am urcat în World Trade Center de mai multe ori. Prima dată în 1997, când așteptam sentința în procesul Iliescu-KGB și eram cu o bursa la New York.”

Ramona Raduly, redactor-șef LIFE.ro
„Eram destul de mica atunci, dar îmi amintesc perfect ce făceam și ce am simțit. Cochetam cu gazetăria, de fapt eram student în anul II la Facultatea de Jurnalism. Mai erau câteva zile până ce plecam cu toate bagajele spre București, motiv pentru care mama se gândise să-mi facă la croitor câteva haine. Așa că, fix în acel moment eram la probă, la croitoreasă, televizorul ei era pe ProTv (cred că majoritatea televizoarelor mergeau mai tot timpul pe ProTV atunci) și eram cu ochii la el când s-a oprit brusc emisia pentru a anunța ce s-a întâmplat în America. Se prăbușiseră primele două avioane și curgeau foarte multe zvonuri. Pentru o clipă a părut că timpul s-a oprit în loc, însă nu am conștientizat deloc adevărata tragedie. Urmăream o știre șocantă și mă întrebam dacă Adelin Petrișor va merge în State să transmit de la fața locului, el fiind modelul meu, cel care m-a inspirit să mă fac ziaristă. Recunosc că toată ziua aceea, de când am ajuns acasă, nu m-am dezlipit de televizor, dar asta pentru că se anunțau tot felul de zvonuri, tot felul de informații care mai de care mai bombastice decât evenimentul în sine.”

Oana Dobre-Dimofte era corespondent al ziarului Curentul în septembrie 2001, și se afla în sediul Senatului

Oana Dobre Dimofte, consultant în comunicare
”Eram reporter în Senat. Așteptam, împreună cu vreo 15 alți ziariști să se termine o ședință. Eram cu toții la biroul de presă. La un moment dat, mă sună tata: ”Auzi, vezi că a intrat un avion în World Trade Center!” Zic: ”În ăsta din București?” Tata: ”Nu, în cel adevărat, de la New York! Deschide televizorul!” Am deschis imediat pe CNN televizorul din sala de presă și, exact în momentul acela, al doilea avion intra în al doilea turn. Toți oamenii care eram acolo ne-am uitat năuci unii la alții. Nimic nu mai era de spus. Nici în următoarele minute nu ne-au venit cuvinte. A fost singura dată în viața mea când am văzut mulți ziariști tăcând împreună. Tăceam, fumam și ne uitam buimaci la televizor cu toții. Pe vremea aceea, Senatul era unde se află acum Ministerul de Interne, iar vizavi era ambasada SUA. Peste vreo jumătate de oră, au început să urle sirenele mașinilor de Poliție, pentru că se declanșase operațiunea specială de pază a ambasadei. Tot atunci au început să ne sune și nouă telefoanele. Și ne-am apucat să ne facem treaba, cei mai mulți am mers chiar în fața ambasadei SUA. Când am ajuns acolo, erau mulți, mulți oameni pe trotuar, care aveau rude în SUA și voiau să știe de ai lor. Nu o să uit niciodată cum o femeie a început să strige, atunci când a reușit să vorbească cu fiul ei, de la un telefon public din zonă. ”

Răzvan Ionescu, publisher Recorder: ”Merg des în locul în care au fost Gemenii. Și acolo simt, printre fântânile uriașe, printre numele celor care au pierit, emoția și gândul că civilizația totuși a învins”

Dana Deac a fost prezentatorul și realizatorul emisiunii ”Cafeaua cu sare”, la Antena1

Dana Deac, realizator de televiziune
”Ieșisem din emisie când s-a întâmplat. Făceam ”Cafeaua cu sare”, la Antena1. Am ieșit și cineva mi-a spus că un avion a intrat în World Trade Center. La vremea aia. World Trade Center era numele actualului Sofitel. Deci am crezut că a fost un mic accident aviatic la București, lângă Piața presei. Dar cineva a dat drumul la televizor și am văzut ce era de fapt. Radu Coșarcă, prezentatorul Jurnalului de seară, era în direct și a rămas câteva ore, ceea ce pentru acel moment când nu aveam exercițiul televiziunilor de știri, era extraordinar.
Primul lucru pe care l-am făcut a fost să pun mâna pe un telefon și să sun în State, unde tocmai emigrase un coleg, cameraman. Știam că primise o colaborare la CNN și mi-a fost, mărturisesc, teamă pentru viața lui. Nu mi-a răspuns de prima dată, iar asta m-a făcut să am cele mai negre gânduri. Într-un târziu mi-a spus că era pe teren, chiar la Gemeni. Cred că asta mi-a rămas cel mai puternic de atunci, durerea, drama că atât de mulți oameni și-au pierdut viața în acea dimineață de la New York.”

Răzvan Ionescu, redactor-șef TV Mania în septembrie 2001, a realizat o ediție specială dedicată evenimentelor de la New York

Răzvan Ionescu, publisher Recorder
”Eram în redacție la TV Mania, cred că era patru și jumătate sau patru și jumătate după-amiaza, ora României. Țin minte că aveam niște televizoare pe perete, în fața biroului meu. Am văzut transmisia live. Era Lucian Mândruță la ProtTV. Ce vedeam? Un avion a intrat într-unul dintre turnurile gemene. Iar mie mi se părea că este un aparat mic, utilitar, practic mă uitam la un accident minor. Iar când al doilea avion a intrat în turn, atunci am realizat dimensiunile situației. Aveam închidere de revistă joia și atunci am ieșit cu o ediție specială, în care 15 pagini erau dedicate acestui eveniment. A fost un număr care s-a epuizat într-un tiraj de 150.000, cam așa. Cred că este un număr la care mi-ar mai plăcea să mă uit acum.
Mă întorc des la New York, măcar o dată pe an ajung în locul acela, și am realizat că oamenii au făcut ceva extraordinar. Lângă fântânile uriașe, printre numele celor care și-au pierdut viața acolo, simți emoția intensă a faptului că civilizația a învins.”

Cosmin Savu, reporter special ”România, te iubesc”, era producător la prima televiziune de știri, Realitatea TV

Cosmin Savu, senior-corespondent Știrile ProTV, reporter de investigație ”România, te iubesc!”
”Lucram la prima televiziune de știri de atunci, Realitatea TV se chema. Eram producător de știri. Și plecasem pentru câteva zile la ai mei, la Sibiu. Iar fix la ora la care s-a întâmplat, dormeam. M-a trezit tata, panicat. Fratele meu emigrase de jumătate de an în State. Evident că am început să sun la el, apoi în redacție după amănunte. Încercam să verific informația.
Dacă mă întrebi ce era altfel față de ce văzusem ca terorism până atunci, era dimensiunea unui eveniment live la tv. Era războiul lumilor în direct, cu toată durerea și sângele în el.”

                                          Lucian Mândruță, jurnalist
”Eram în cabina de machiaj când a fost prima explozie. Urma să înregistrez un promo pentru emisiunea cu Silviu Brucan, o emisie destul de populară pe atunci. Am auzit o rumoare în redacție și m-am dus să văd ce era. Am văzut o pată neagră pe unul dintre turnurile gemene. Și cineva a zis: un avion a intrat în World Trade Center. Iar eu am zis imediat: ”Hai să intrăm în direct!” Mi se părea că un astfel de accidnet nu poate fi posibil. Făceam pilotaj, mult mai mult decât acum, și știam că într-un spațiu aerian atât de protejat nu poți intra din greșeală. Colegii mei nu au vrut să intrăm în direct. Așa că am plecat. Mă îndreptam spre studio, dar nu am apucat să ies că a fost a doua explozie. Și am intrat în live. Antena1 era deja, cu vreo cinci minute înaintea noastră. Radu Coșarcă era deja pe post. Dar cred că am fost mai buni decât ei. Era destul de complicat, pentru că nu aveam foarte multe informații. În spatele meu era Adina Goriță, care printa tot ce venea pe agențiile de știri, iar în cască aveam sunet de la CNN. Traduceam și completam cu ce reușeam să citesc în diagonală de pe agenții. Era prima dată când făceam așa ceva, practic un breaking news de aproape 12 ore.
Nu aveam prieteni, rude în New York, dar știam locul, știam ce însemnătate aveau turnurile gemene pentru orașul acela. A fost o lovitură. Să zicem că a fost triumful nebuniei și fanatismului asupra rațiunii.”

 

Share this article