60% dintre români spun că stresul le afectează sănătatea. Care sunt cauzele sale și cum îl putem combate

Te simți uneori copleșit de stresul zilnic? Nu ești singurul. Într-o lume în continuă mișcare, stresul a devenit o parte constantă din viețile noastre, fie că provine de la muncă, nesiguranță financiară sau probleme personale. 

Aproape 43% dintre adulții din întreaga lume se confruntă cu un nivel ridicat de stres, iar în România, 60% dintre oameni spun că stresul le afectează sănătatea și bunăstarea (Gallup). Dar ce anume cauzează acest val copleșitor de stres? Și, mai important, ce putem face pentru a-l gestiona eficient?

Cauzele stresului: identificare și înțelegere

Pentru a înțelege mai bine cum stresul ne afectează sănătatea, este esențial să identificăm și să înțelegem cauzele care stau la baza acestuia:

• Presiunea profesională: Termenele limită și volumul mare de muncă.

• Probleme financiare: Datoriile, lipsa economiilor și instabilitatea financiară. 

• Relații personale: Conflictele și problemele în relațiile cu cei dragi. 

• Probleme de sănătate: Afecțiunile fizice sau mintale, fie ele cronice sau acute.

• Evenimente majore de viață: Schimbările importante, cum ar fi mutarea într-o nouă locuință, schimbările de carieră sau pierderea unei persoane dragi.

• Factori ambientali și socio-culturali: Problemele sociale, precum discriminarea și presiunea socială.

Înțelegând cauzele stresului, putem explora cum se manifestă acesta și care sunt efectele sale asupra sănătății noastre.

Cum se manifestă stresul?

În principal, stresul poate fi clasificat în două categorii: stres acut și stres cronic, destul de ușor de diferențiat.

Stresul acut

Este răspunsul imediat al organismului la o amenințare percepută, adesea numit și „luptă sau fugi” (fight-or-flight). Acest tip de stres este de scurtă durată și se manifestă în situații specifice, cum ar fi un examen important sau un termen limită la muncă (Mayo Clinic).

Stresul cronic

Apare atunci când o persoană este expusă constant la factori de stres pe termen lung, cum ar fi o situație financiară dificilă, un loc de muncă solicitant, sau probleme de relație. Spre deosebire de stresul acut, stresul cronic poate dura săptămâni, luni sau chiar ani și poate duce la o serie de probleme de sănătate, inclusiv hipertensiune arterială, boli de inimă, oboseală cronică și tulburări de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea și depresia.

Problemele pe care le cauzează stresul

Impactul fizic

Stresul afectează direct sistemul cardiovascular, putând declanșa ischemie miocardică, aritmii și alte probleme cardiace severe, chiar și fără blocaje arteriale evidente. De asemenea, stresul cronic activează răspunsul inflamator al organismului, contribuind la bolile cardiovasculare. Aceste afecțiuni, influențate de stres, sunt responsabile pentru aproximativ 17.9 milioane de decese anual la nivel global. 

Stresul slăbește și sistemul imunitar, crescând susceptibilitatea la infecții și boli autoimune din cauza producției excesive de cortizol pe termen lung. Totodată, poate provoca tulburări digestive, cum ar fi sindromul de colon iritabil, și influențează negativ comportamentele alimentare.

Impactul psihologic

Stresul are un impact semnificativ asupra sănătății mintale, fiind strâns legat de anxietate, depresie și tulburări de somn. Persoanele afectate de stres cronic întâmpină dificultăți de concentrare, memorie și o stare generală de epuizare psihică. 

În România, un raport din 2022 al Colegiului Psihologilor arată că numărul consultațiilor pentru probleme de sănătate mintală legate de stres a crescut cu 25% în ultimii 5 ani.

Strategii eficiente pentru gestionarea stresului

Pentru a gestiona stresul eficient, este esențial să adoptăm o combinație de strategii care vizează atât sănătatea fizică, cât și cea psihică. 

1. Tehnici de relaxare

Meditația, respirația profundă și yoga, sunt metode eficiente pentru a reduce stresul. Acestea ajută la diminuarea tensiunii musculare și la scăderea ritmului cardiac, promovând o stare generală de calm și echilibru. 

2. Activitate fizică

Activitatea fizică eliberează endorfine, cunoscute și sub numele de „hormoni ai fericirii,” care îmbunătățesc starea de spirit și reduc nivelurile de cortizol, hormonul stresului. Un bun început sunt plimbările zilnice de minim 15 minute care pot duce spre o rutină mai complexă ulterior.

3. Nutriție sănătoasă

O dietă echilibrată poate contribui la gestionarea stresului, prin menținerea unui nivel constant de energie și prin susținerea funcționării optime a sistemului nervos. Alimentele bogate în magneziu, cum ar fi legumele cu frunze verzi, fructele de mare și nucile, pot ajuta la reducerea tensiunii musculare și la îmbunătățirea somnului.

4. Somnul

Somnul de calitate este esențial pentru refacerea organismului. Privarea de somn agravează simptomele de stres și poate duce la probleme de sănătate pe termen lung. Se recomandă stabilirea unei rutine de somn și evitarea stimulentelor, cum ar fi cofeina, înainte de culcare.

5. Gestionarea timpului

Crearea unui program zilnic și prioritizarea sarcinilor ajută la evitarea supraîncărcării și reduce sentimentul de copleșire. Planificarea pauzelor și a timpului liber este, de asemenea, esențială pentru prevenirea epuizării.

Stresul face parte din viață, dar îl poți gestiona cu mici schimbări. Fă mișcare, îmbunătățește-ți rutina și caută sprijin atunci când ai nevoie. Fiecare pas contează.