A vrut o casă la țară, departe de București și a construit Aromela, o plantație ecologică de soc, aronia și lavandă: „Când au apărut primele fructe și-au pus toți întrebarea: de ce or cultiva oamenii aceștia astfel de fructe?”

Melania Cozea este femeia din spatele business-ului Aromela. Nu cred că-i place foarte mult această descriere deoarece ea nu simte că ține în mâini un business, ci mai degrabă că face ceea ce-i place. Avea vreo 45 de ani când a simțit că vrea să facă ceva cu sens în viață. Inginer energetician, ce toată viață a lucrat la birou, își căuta o casă la țară, cu o bucățică de pământ. A ales întâi pământul, o viroagă într-un sat din Dâmbovița, pe care s-a apucat să-l lucreze. L-a curățat și l-a plantat cu arbuști de soc, aronia, căpșuni, zmeur, lavandă și alte plante medicinale. La început nu știa în ce se bagă, dar pe măsură ce lucra pământul își dădea seama. A fost extrem de greu de scos la lumină acest plan născut dintr-un vis frumos, însă, într-o bună zi a reușit. Așa s-a născut Aromela. Aromela nu este doar o plantație obișnuită de plante și fructe ecologice – Melania spune că a ales agricultura ecologică deoarece i s-ar fi părut un nonsens să recomande fructele cultivate de ea pentru sănătate, acestea fiind pline de chimicale – ci este, mai degrabă o pasiune de suflet.

După ce plantația a început să rodească, nimeni nu a venit la poartă să cumpere socul, așa cum și-a imaginat Melania Cozea, motiv pentru care a fost nevoie de o unitate de producție.

Azi, sub brandul Aromela, există nenumărate produse, sucuri și fructe uscate ce se găsesc în băcănii și în magazinul virtual al companiei.

Ce urmează? „Țin ca în toată această activitate, evident, să-i văd pe copiii mei ancorați și să poată să preia ceea ce am început noi”.

Descoperă povestea Aromela

Melania Cozea, Aromela: „Inițial voiam să cumpărăm o casă în jurul Bucureștiului, în care să trăim puțin mai bine, să fugim de aglomerația din oraș”

De ce Aromela? De la ce provine acest nume?

Aromela provine de la fructul de bază al plantației, aronia. Denumirea științifică este Aronia Melanocarpa. Aro, Mela, primele construcții de litere din denumirea științifică a aroniei.

Când începe acest business?

A început în 2014 când am arondat primele terenuri, prima suprafață de teren. Ulterior, din 2014 până în prezent ne dezvoltăm continuu.

Dar cum? V-ați trezit într-o dimineață că vreți să vă apucați de agricultură?

Nu 😀. Inițial voiam să cumpărăm o casă în jurul Bucureștiului, în care să trăim puțin mai bine, să fugim de aglomerația din oraș. Aveam ceva bani acumulați în timpul vieții, din timpul în care am lucrat. Ne-am tot uitat după case și încet, încet ne-am gândit că putem să luăm o casă mai mare în afara Bucureștiului și apoi ne punem problema cu ce o întreținem. Ne-am pus problema: vin sau nu copiii la noi? Pentru cine o facem? Am văzut diverse zone frumoase și încet, încet a apărut ideea să luăm un teren mai mare cu o casă mai mică astfel încât să dezvoltăm și o activitate. În plus eram dornici să facem ceva concret. Noi suntem birocrați de meserie și acolo nu faci ceva concret și palpabil, pe când, dintr-o fermă agricolă, poți să arăți ce ai făcut.

Nu v-a fost frică să vă apucați de asta? Cât a fost de greu începutul?

Ne-a fost frică și am avut incertitudini mulți ani. Avem și acum. Pe măsură ce mai punem câte o plantă nu știm dacă va merge sau nu. Îmi amintesc un moment critic: atunci când defrișam terenul cu un buldo-escavator care scotea tot felul de rădăcini de prin pământ și scotea tot felul de deșeuri – că erau aruncate și foarte multe deșeuri pe pământ – am văzut cât e de complicat și când vedeam cum ies acele mormane de pământ mi-a venit să plâng și am zis: „Dar de ce facem asta?”. Dar a fost un moment trecător, de scurtă durată 😀

Melania Cozea, Aromela: „Ne-a fost frică și am avut incertitudini mulți ani. Avem și acum.”

Cum ați găsit terenul acesta?

Am căutat mai multe terenuri, și mai departe, și mai aproape de București, dar am întâmpinat tot felul de probleme legate de acte. În general nu găsești o suprafață compactă care să aibă și actele necesare ca să poată fi cumpărat. Printr-o cunoștință am aflat de zona Cătunu. Am venit, am văzut, terenul era într-adevăr sălbăticit, însă neștiind foarte mult am crezut că nu e greu să curățăm terenul. L-am cumpărat, apoi a fost obligatoriu să-l și curățăm, să-l arăm și să-l lucrăm. Toate au curs natural după aceea și treptat am făcut toți pașii necesari.

Cu câte hectare ați început?

Cu șase hectare și am început cu socul și aronia. Inițial am vrut să facem o cultură numai de plante medicinale. Prima plantă pe care am dorit-o a fost lavanda. Din discuția cu o doamnă deosebită de la un procesator din zona Brașovului, am aflat că arbuștii fructiferi ar fi mai de viitor, în sensul în care cultura e mai de durată, ei aveau nevoie de materie primă și atunci am început să citim și am aflat despre soc. Ne-am dus în Ungaria și am văzut acolo plantațiile extinse din nordul țării și am început cu socul și lavanda. În anul următor, în 2015, am aflat de aronia care este un fruct asemănător cu socul, ca și conținut de antioxidanți, am vizitat ferme din Polonia cu tradiție în cultivarea aroniei, ne-a plăcut și am cultivat și noi.

Și acum ce plantații aveți?

Avem soc, aronia, mure, căpșuni, de anul trecut o zonă experimentală de zmeură și afin, coacăz, iar din zona plantelor medicinale avem o suprafață extinsă de lavandă și ceva experimente cu melisa, isop, coada șoricelului, tătăneasă…

„Bine, bine, dar soc e peste tot, prin toată pădurea și toate văioagele. De ce ai face o plantație de soc?”

Oamenii când se apucă de agricultură se gândesc la porumb, grâu, floarea soarelui…

Noi nu aveam experiență în agricultură astfel încât să ne dorim să cultivăm porumb și floarea soarelui. Chiar ne gândeam că nu ne pricepem, nu o să știm să cultivăm și nici utilajele necesare nu le aveam pentru cultura mare. Așa că ne-am gândit la culturi de nișă și culturi care ar fi mai ușor de îngrijit. De aceea am ales arbuștii fructiferi.

Într-adevăr, când am venit prima dată și am început să cultivăm soc, mulți din sat au spus – nu neapărat direct nouă, ci au discutat între ei și cu oamenii noștri: „bine, bine, dar soc e peste tot, prin toată pădurea și toate văioagele. De ce ai face o plantație de soc?”. Lavanda nu era foarte cunoscută prin zona aceasta, iar de aronia nu mai vorbim. Când au apărut primele fructe care au și un gust astringent și destul de neprietenos, și-au pus toți întrebarea de ce or cultiva oamenii aceștia astfel de fructe 😀. Dar nouă ne-a plăcut pentru că sunt altfel și chiar credem în puterea fructelor de aronia și de soc pentru că au un conținut de antioxidanți foarte puternic și atunci, dincolo de ce se cultivă în general în țară, noi mergem în continuare pe acești arbuști fructiferi.

Aromela înseamnă agricultură ecologică certificată. De ce și cum reușiți?

Am ales să înscriem terenul în agricultura ecologică chiar înainte de înființarea plantației pentru că dacă tot facem un fruct, un suc sau un produs care îți folosește pentru sănătate, acesta să nu fie plin de chimicale. Ar fi un nonsens să cultivi un fruct pe care îl recomanzi clienților să-l consume ca să fie bine și în același timp să fie plin de insecticide, ierbicide și tot felul de substanțe chimice. Ni s-a părut obligatoriu să ne înscriem în agricultura ecologică, chiar dacă nu este ușor și sunt tot felul de restricții, dar până la urmă în asta credem. Credem într-un produs curat, ecologic și nu vrem doar să spunem că e un produs bio, ci vrem să-i și putem dovedi clientului că este un produs bio.

„Neștiind, neavând experiență, ne-am imaginat că e suficient să faci o plantație, să culegi și să vină procesatorii sau clienții la poartă să-ți ridice marfa”

Și cu ce ați înlocuit ierbicidele și insecticidele?

Folosim diverse substanțe, cea mai mare parte dintre ele făcute de noi. Toamna punem paie la rădăcina pomilor, folosim un macerat de urzică, avem tătăneasa din care se face ceai și se toarnă la plantă, mai folosim melasa care este permisă în agricultura ecologică, dar mai sunt și substanțe bio făcute tot din plante, pe care le cumpărăm, dar într-o cantitate mai mică.

De ce v-ați apucat de procesat? Și când?

De procesat ne-am apucat în anul doi după ce am înființat plantația, în momentul în care am văzut că nu prea avem ce face cu materia primă brută. Neștiind, neavând experiență, ne-am imaginat că e suficient să faci o plantație, să culegi și să vină procesatorii sau clienții la poartă să-ți ridice marfa. Nu a fost așa și astfel a fost obligatoriu să dezvoltăm și partea de procesare. În primul an am făcut sucul cu un prestator extern, am dus fructele și am luat sucul, am văzut că este un suc reușit, bun și astfel în anul următor am înființat propria unitate de procesare, o făbricuță mică, dar prin care reușim să procesăm toată materia primă pe care o avem azi în fermă.

Citește și: Delicium, brandul de zmeură născut din planul de afaceri al unui copil de 12 ani. Cum arată cea mai cool plantație de fructe de pădure din Transilvania și cum se poate reinventa un business în vremuri de pandemie?

Unde găsim azi în piață produsele Aromela?

Am încercat cred că aproape toate canalele de vânzare. Avem și magazin online, iar acela a fost primul pas. Am folosit magazinul online și ca să ne cunoască lumea, dar și ca un canal de vânzare. Suntem și pe market place, în băcănii, magazine de tip naturist, avem colaborare și cu alte magazine online, într-o mică măsură am reușit să intrăm și într-un lanț de hipermarketuri, în fiecare oraș câte un magazin, plus în București. Zona aceasta de băcănii s-a dezvoltat foarte bine, în special de anul trecut, de când cu pandemia și dorința oamenilor de a cumpăra și local, și mai sănătos, practic să intre în relația cu producătorul mai direct.

Dar dumneavoastră nu sunteți zi de zi aici. Aveți un job…

Da, am un job, dar în fermă sunt implicate mai multe persoane. Avem trei persoane din sat cu care lucrăm, care sunt angajate ale companiei noastre și mai este familia. Băiatul meu a terminat agronomie, este inginer horticol și urmează un master în zona agriculturii ecologice. I-am schimbat cumva traiectoria vieții pentru că în momentul în care ne-am apucat de fermă i-a plăcut foarte tare domeniul acesta și atunci a decis să urmeze cursurile facultății de agronomie.

„Țin ca în toată această activitate, evident, să-i văd pe copiii mei ancorați și să poată să preia ceea ce am început noi.”

Dar dumneavoastră ce job aveți? Și de ce nu ați renunțat la job?

Nu pot să renunț, am lucrat în domeniul acela 20 și ceva de ani, este pregătirea mea de bază, aceea de inginer energetic și îmi place ce fac acolo. Nu cred că aș putea renunța ușor la activitatea pentru care practic m-am pregătit. Pe de altă parte mă ajută ceea ce fac seara și în weekend pentru că în fiecare luni dimineața sunt cu creierul șters, sunt plină de energie și pot să încep săptămâna cu alte forțe, chiar dacă de multe ori mă gândesc că ceea ce fac la job e mai ușor decât ceea ce fac în agricultură.

V-ați născut sau ați copilărit la țară? De unde pasiunea asta pentru agricultură?

Bunicii erau de la țară, atât cei din partea tatălui, cât și cei din partea mamei. Și întotdeauna mi-a plăcut natura și mă simțeam foarte bine când mergeam în vacanță. Nu m-am gândit însă niciodată că o să dezvolt o activitate în acest domeniu. A venit târziu această idee, cred că la 45 de ani, dar nu regret. Cred că a venit la momentul potrivit, când copiii erau deja mari, când puteau și să mă ajute și să preia mai departe activitatea.

Ce erau părinții dumneavoastră?

Tata era inginer, lucra la București, la IMGB, iar mama era casnică pentru că avea trei copii și practic trebuia să aibă grijă de noi.

Cum ați ales energetica?

Tata era inginer mecanic, nu era energetician, dar lucra la IMGB pe zona de turbine. Atunci, crescând în familie și auzind tot felul de lucruri, a fost ceva natural să merg la facultatea de energetică.

Dacă închideți ochii acum și vă imaginați ziua de mâine, cum o vedeți cel mai frumos zugrăvită?

Mi-ar plăcea să reușim să dezvoltăm o zonă în Cornești, în care să se dezvolte partea de agricultură. Mi-ar plăcea să facem o unitate de procesare mai mare astfel încât toți ceilalți producători care nu au desfacere să aibă posibilitatea de a face un produs finit, așa cum am văzut că se întâmplă și în Polonia sau Ungaria.

Țin ca în toată această activitate, evident, să-i văd pe copiii mei ancorați și să poată să preia ceea ce am început noi.

---

La CEC Bank, susținem antreprenorii care pun pasiune în afacerea lor. O poveste de succes poate deveni o sursă de inspirație pentru toți. Ca bancă a românilor, susținem economia și producătorii locali, cu soluții de finanțare adaptate. Detalii aici.