Alergiile de primăvară sunt cauzate în principal de stres, de dietă dezechilibrată şi de stil de viaţă nesănătos

Alergiile au devenit o modă printre bolile cu care se confruntă organismul uman în ziua de azi. La tot pasul cineva suferă de o alergie la ceva. Asta se întâmplă din cauza faptului că stilul nostru de viaţă s-a schimbat foarte mult faţă de acum 20 de ani, dieta alimentară este mai nesănătoasă, stilul de viaţă mai dezordonat şi toate acestea provoacă stres sistemului imunitar care, dezechilibrat, lasă loc alergiilor să se manifeste. Am stat de vorbă cu Dr. Alina Cernea, medic specializat în nutriţie-medicină funcţională, care este de părere că de obicei, noi încercăm să tratăm simptomele alergiilor şi foarte rar căutăm cauza lor; această abordare, pe termen lung, ne poate afecta serios starea de sănătate. Din punctul de vedere al abordării medicinei funcţionale, sistemul imunitar ajunge să se confrunte cu dezechilibre serioase datorită faptului că aparatului digestiv nu funcţionează corespunzător.

Sunt nişte plante acum la modă care se pare că provoacă alergii, precum ambrozia…

În general vara şi în special toamna se manifestă alergiile la ambrozie. Dar sunt mai multe plante care provoacă alergii. În special primăvara, când sunt foarte multe particule de polen în aer, alergiile se declanşează şi în general se manifestă prin rinită alergică (nas care curge), ochi care lăcrimează, strănuturi dese, tuse; în general, problema este că dacă alergiile sunt lăsate netratate se pot agrava şi se pot transforma în timp în astm.

Astfel de alergii îi indica omului că are un dezechilibru al sistemului imunitar şi prin urmare trebuie să încercăm să depistam cauza alergiilor, sa aflăm de unde provine acel dezechilibru al sistemului imunitar. Se recomandă multe analize de laborator pe partea de imunitate pentru a depista acest dezechilibru.

Parcă în urmă cu 20 de ani nu erau atâţia oameni care sufereau de alergii?

Aşa este. În ultima vreme a devenit epidemică alergia de primăvară. Cred că ţine şi de stilul de viaţă pe care îl avem- din ce în ce mai stresant şi mai trepidant.

Asta înseamnă că sistemul imunitar e zdruncinat în primul rând de stres?

De stres, de dietă- pentru că dieta joacă un rol foarte important în sistemul imunitar şi s-a dovedit ştiinţific că cea mai mare parte a imunităţii organismului nostru este asigurată de intestine, de flora microbiană din intestine. În momentul în care există o disfuncţie intestinală, atunci tot sistemul imunitar se dezechilibrează. Cel puţin în medicina funcţională, aşa sunt abordate în general alergiile şi implicit problemele sistemului imunitar. Se verifică dacă există disbioză şi se încearcă reechilibrarea florei intestinale.

Ce anume provoacă dezechilibrul florei intestinale?

În general dezechilibrul este determinat de dieta alimentară bogată în zaharuri, indiferent de tipurile de zaharuri: fie că este vorba despre amidon (surse: cartofi, orez, porumb, cereale), sau că este o dietă mult prea bogată în fructoză (fructe). Excesul de fructoză a devenit din păcate o mare problemă – şi din cauza  promovării ideii că e foarte sănătos să mănânci fructe şi legume; Ceea ce este corect, dar nimeni nu menţionează cantitatea: cât de multe fructe pe zi? Capacitatea noastră de a digera şi tolera fructoza este individuală, în general este de 20 – 30 grame pe zi.

Asta înseamnă cât?

Asta înseamnă două mere medii. Două porţii de fructe pe zi, o porţie reprezentând un măr mediu sau o mandarină sau o clementină sau 5 căpşune mari sau 10 cireşe.

Sunt prelucrate mai uşor de către organism dacă sunt mâncate în pauza de masă?

Da, este ideal sa le consumam pe stomacul gol ca să nu fermenteze. Nu ar fi contraindicaţii să le consumăm nici pe post de desert, dar dacă există o masă bogată în mai multe tipuri de carbohidraţi, lipide şi proteine şi dacă adăugăm şi fructe peste, stomacul nu va şti la ce nivel de pH să aducăsucul gastric, pentru ca toate aceste alimente să fie digerate corect.

Revenim la dezechilibrul florei intestinale…

Excesul de fructoză, de carbohidraţi, de amidonoase, tot ce înseamnă exces de cartofi, orez, cereale, fructe -toate duc la dezechilibrul florei intestinale.

Ce înseamnă exces?

E bine să mănânci şi amidon pentru că e o sursă de energie foarte facilă organismului, însă revenind la cantitate- porţia ar trebui să fie de un cartof mediu sau două linguri de orez, alb sau integral.

Alţi factori dăunători?

Altă cauză este legată de băuturile carbogazoase, sucurile acidulate. Zahărul din ele şi adaosul de dioxid de carbon dezechilibrează producţia de hidrogen din stomac. De acolo pot apărea problemele. De aceea, sucurile sunt de evitat.

Inclusiv cele fără zahăr?

În general produsele fără zahăr pot fi mai nocive decât cele cu zahăr şi vă explic şi de ce. Toţi aceşti îndulcitori artificiali (xylitol, maltitol, etc) traversează intestinul fără a fi digeraţi. Ei ajung la nivelul colonului în formă pură şi hrănesc bacteriile nocive, provocând gaze şi disconfort abdominal. De aceea foarte multe persoane ştiu că nu suportă îndulcitori precum erytritol sau xylitol pentru că automat au disconfort abdominal. Cred că de multe ori e mai sănătos să mănânci puţin zahăr decât să consumi îndulcitori artificiali.

Dar stevia?

Stevia e ok, e singurul îndulcitor bun, doar că are are o problemă legată de gust, acel after taste pe care cu greu îl putem înlătura. Este singurul zahăr care nu perturbă flora intestinală în nici un fel.

Ce alte alimente mai perturbă flora intestinală?

Mai sunt două categorii de alimente care au o importanţă foarte mare atunci când există alergii. Aici intră glutenul pentru că s-a dovedit ştiinţific că oamenii au intoleranţe la gluten non celiace din ce în ce mai frecvent. În cazul alergiilor de primăvară, este foarte mult polen, il inhalam şi putem dezvolta o alergie încrucişată la gluten. Este ideal, ca măcar în perioada primăverii, persoanele alergice să evite să consume produse cu gluten pentru a-şi uşura trecerea prin perioada de criză alergica.

A doua categorie este reprezentată de brânzeturi, acestea fiind considerate formatoare de mucus. Asta înseamnă că în momentul în care consumam brânzeturi în exces se declanşează producţia de mucus şi astfel vom avea viaţa mai grea în perioada alergiilor de primăvară. Trebuie ştiut că lactoza din lapte este un zahar şi ajungem de unde am plecat.

Putem rămâne cu alergii pe viaţă?

Dacă nu este identificata cauza lor, în principiu putem purta aceste alergii pe viaţă. Ştiu foarte mulţi pacienţi care poartă câte o alergie de acest tip de multi ani, se manifestă o lună, două pe an şi de aceea e tratată cu indiferenţă. În general stresul imunitar- polenul pe care îl inhalăm,un factor de stres pentru sistemul nostru imunitar- trebuie rezolvat. În momentul în care îţi bombardezi sistemul imunitar cu alergeni şi nu identifici şi nu încerci să elimini cauza, se poate ajunge la boli autoimune. Există paneluri, teste foarte utile care determină la ce anume eşti alergic. Pe de altă parte nu poţi evita întotdeauna acel alergen pentru că nu poţi să trăieşti sub un clopot de sticlă. Trebuie să ne întoarcem la ideea că sistemul imunitar are un dezechilibru şi să încercăm să identificam care este problema.

Cât durează să ne restabilim flora intestinală?

Practic restabilirea funcţiei intestinale şi anume a florei intestinale, e de lungă durată. O dezechilibrăm foarte uşor, dar o refacem extrem de greu, poate dura un an sau chiar mai mult. La copii se reechilibrează mai uşor, dar la adulţi, experienţa mi-a arătat poate dura chiar 2 ani reechilibrarea intestinală. E un efort consistent din partea pacientului atât din punct de vedere nutriţional, pentru că are nişte restricţii alimentare, cât şi financiar. Pe lângă partea dietetică, de obicei se intervine cu probiotice, minerale şi vitamine. Disbioza duce la apariţia sindromului intestinului permeabil şi atunci apar şi fenomenele de malabsorbţie, practic nu mai asimilăm nutrienţii de care avem nevoie. Atunci încep deficienţele de micro şi macro nutrienţi şi asta este o mare problemă.

Astmul pare a fi un fenomen care pare să ne acapareze din ce în ce mai mult şi este tot mai des întâlnit în rândul copiilor. Oare de ce?

În general, la copii, problemele pleacă din momentul diversificării alimentaţiei; părinţii au convingerea că mierea, de exemplu, care de altfel este foarte sănătoasă, le ridica imunitatea. Dar mierea poate fi un alergen puternic (reacţie încrucişată cu polenul), iar copii mici au un sistem imunitar încă în formare- practic le dăm alergeni cu linguriţa. Trebuie să fim foarte atenţi la aspectele legate de alimentaţia copilului. Trebuie să fim atenţi cum îi obişnuim: dacă de la început le dăm foarte mulţi carbohidraţi simpli, vor fi foarte putin complianţi dacă vom dori să-i înlocuim cu ceva mai sănătos. Practic, astmul e foarte mult legat de dizbioze. În cazul copiilor prevenţia este foarte importantă. Şi părinţii şi copiii trebuie educaţi să aibă o dietă echilibrată. Din păcate partea de prevenţie şi de educaţie lasă de dorit, noi nu avem încă un sistem sanitar în care să se pună accent pe prevenţie.

Copiii care se nasc cu teren alergic ereditar, trebuie îngrijiţi cu atenţie, şi trebuie expuşi controlat sau trebuie evitată expunerea lor  la factori alergenici, după cum este cazul

Dacă tratăm alergiile cu antihistaminice?

Practic tratăm simptomele, dar nu reuşim să ajungem la rădăcina problemei. Antihistaminicele sunt bine venite pentru că nu trebuie neglijat procesul inflamator generat de alergii. Există şi alte tipuri de antihistaminice, nu foarte cunoscute – quercitina de exemplu care este şi puternic antioxidant şi are efecte benefice în general. Mai există şi alte preparate interesante precum extrasul de mangostan; acesta este un fruct exotic (se găseşte şi la noi în supermarket, dar de obicei este vechi şi alterat). Putem acţiona pentru diminuarea histaminei şi cu ceaiuri, de ex. tulsi- busuioc indian cu efecte foarte bune antihistaminice, busuiocul românesc şi,  foarte la modă astăzi, uleiul de negrilică. Acesta este de fapt uleiul de chimen negru care e foarte bun antihistaminic, un foarte bun echilibrant al sistemului imunitar. Este bun pentru uz extern în egzemele atopice, dar şi administrat intern.

Sunt multe variante, însă revin, ideal este să încercăm să găsim cauza alergiei, chiar dacă tratam simptomele prioritar.

În afară de dietă, cum putem să creştem imunitatea?

Ar mai trebui să intervenim puţin pe partea de vitamine şi minerale. În general, am văzut că cei cu sistemul imunitar dezechilibrat au şi o mare lipsă de zinc. Zincul intervine şi în refacerea mucoasei intestinale şi este ideal pentru cei  cu dezechilibre imunitare şi alergii.