Miruna Stănculescu

De ce cred copiii în Moş Crăciun şi cum le trece

Îmi aduc aminte de prima vizită a lui Moş Crăciun pentru fiica mea. O să încep cu un „disclaimer” – aveam 21 de ani, trăiam la bloc, în 1990. Aşa că nu tu horn şi nici Moş de închiriat. Cu mintea de atunci, mi s-a părut o idee bună să-i spun să ne ascundem în sufragerie pentru că „Moşul o să sune la uşă şi o să lase cadourile pe preş”. Nu mai aveam răbdare să le pun sub brad.

Diferenţa dintre planificare şi îngrijorare

Trăim vieţi complicate şi sfârşim prin a ţine în mâini o grămadă de mingi, pe care avem nevoie să învăţăm să le gestionăm, mai dihai decât jonglerul din vechime, de la curtea regelui. Un sfert de oră de întârziere a trecut de la conotaţia relaxată a „sfertului academic” la cea încordată a lui „mi-a dat programul peste cap”.