Când poveștile devin realitate: Mituri și adevăruri despre vârcolaci

Vârcolacul este un animal mitologic care a făcut și face subiectul multor povești în întreaga lume. Vârcolacii sunt, conform unor legende, oameni care se transformă în lupi puternici, sau o combinație mutantă de om și lup. Și unii și ceilalți sunt fiare însetate de sânge care nu își pot controla pofta de a ucide oameni și animale deopotrivă. 

Legendele vârcolacilor

Nu este clar exact când și unde a apărut legenda vârcolacului. Unii cercetători cred că vârcolacul și-a făcut debutul în Epopeea lui Ghilgamesh, cea mai veche proză occidentală cunoscută, când Gilgamesh a părăsit un potențial iubit pentru că și-a transformat fostul partener într-un lup. În mitologia greacă, vârcolacii și-au făcut apariția odată cu legenda lui Lycaon. Conform legendei, Lycaon, fiul lui Pelasgus, l-a supărat pe Zeus când i-a servit o masă făcută din rămășițele unui băiat sacrificat. Drept pedeapsă, Zeus, înfuriat, i-a transformat pe Lycaon și pe fiii săi în lupi. Vârcolacii au apărut și în folclorul nordic timpuriu. Saga Volsungilor spune povestea unui tată și a unui fiu care au descoperit piei de lup ce aveau puterea de a transforma oamenii în lupi timp de zece zile. Cei doi au îmbrăcat pielea, s-au transformat în lupi și lupta s-a dezlănțuit în pădure. Furia lor s-a încheiat când tatăl și-a atacat fiul, provocându-i o rană letală. Fiul a supraviețuit doar pentru că un corb bun i-a dat tatălui o frunză cu puteri vindecătoare.

Cel mai faimos vârcolac din istorie

Peter Stumpp, un fermier bogat din secolul al XV-lea din Bedburg, Germania, este cel mai cunoscut vârcolac din istorie. Potrivit legendei, el se transforma noaptea într-o creatură asemănătoare lupului și a devorat mai mulți cetățeni din Bedburg. Peter a fost în cele din urmă acuzat pentru crimele îngrozitoare, după ce a fost încolțit de vânători care au susținut că l-au văzut schimbându-se de la forma de lup la cea umană. El a experimentat o execuție îngrozitoare după ce a mărturisit sub tortură că a ucis cu sălbăticie animale, bărbați, femei și copii și le-a mâncat rămășițele. De asemenea, a declarat că deține o centură fermecată care i-a dat puterea de a se transforma în lup după bunul plac. Nu este deloc surprinzător faptul că centura nu a fost găsită niciodată. Vinovația lui Peter este controversată, deoarece unii oameni cred că el nu a fost un ucigaș, ci victima unei vânătoare de vrăjitoare, sau poate a unei vânătoare de vârcolaci.

Citește și: Top 10 cele mai bune filme horror pentru o petrecere de Halloween

Ucigași în serie

În 1521, francezii Pierre Burgot și Michel Verdun ar fi jurat credință diavolului și au susținut că au un unguent care i-a transformat în lupi. După ce au mărturisit că au ucis cu brutalitate mai mulți copii, amândoi au fost arși pe rug, întrucât se credea că arderea este una dintre puținele moduri de a ucide un vârcolac. Că Burgot, Verdun sau Garnier au fost bolnavi mintal, au acționat sub influența unei substanțe halucinogene sau au fost pur și simplu ucigași cu sânge rece, nimeni nu poate spune cu certitudine. Pentru europenii superstițioși din secolul al XVI-lea, astfel de crime nu puteau fi comise decât de o fiară precum vârcolacul. 

Fenomenul vârcolac – explicații medicale

Fenomenul vârcolac poate avea o explicație medicală (povestea lui Peter- băiatul sălbatic). În 1725, Peter a fost găsit rătăcind gol în patru picioare printr-o pădure germană. Mulți credeau că este un vârcolac sau cel puțin este crescut de lupi. Peter mânca cu mâinile și nu putea să vorbească. În cele din urmă, a fost adoptat de curțile regelui George I și ale regelui George al II-lea și și-a trăit viața ca „animal de companie” în Anglia. Cercetările au arătat că Peter avea probabil sindromul Pitt-Hopkins, o afecțiune descoperită în 1978 care provoacă lipsa vorbirii, convulsii, trăsături faciale distincte, dificultăți de respirație și lipsuri de ordin mental. Alte afecțiuni medicale care ar fi putut încuraja mania vârcolacului de-a lungul istoriei sunt: licantropia (o afecțiune rară, psihologică, care îi face pe oameni să creadă că se transformă într-un lup sau alt animal), intoxicația alimentară, hipertricoza (o tulburare genetică rară, care provoacă creșterea excesivă a părului), rabia sau halucinațiile, posibil cauzate de ierburi halucinogene. 

Boala vârcolacilor

Sindromul vârcolacului este cunoscut și sub numele de hipertricoză. Acesta se caracterizează printr-o creștere anormală a părului pe tot corpul și poate afecta atât bărbații, cât și femeile. Creșterea anormală a părului poate acoperi fața și corpul sau poate apărea doar în anumite locuri. Această afecțiune este însoțită, de obicei, de hiperplazie gingivală. Hipertricoza este forma este cea mai responsabilă pentru termenul „sindromul vârcolacului”, din cauza părului gros și închis la culoare care apare pe față și corp. Este important să se facă distincția între hipertricoză și hirsutism, o afecțiune care poate apărea din hormoni masculini în exces numiți androgeni, în special testosteron, sau se poate datora unei trăsături de familie.

Deși nu există dovezi clare ale existenței lor, un lucru este cert: vârcolacii sunt creaturi ce vor continua să dăinuie în povești și filme de groază.

Sursa foto: Pinterest